Fie că optează pentru aplicația mobilă gratuită pusă la dispoziție de către ANAF sau că folosesc un serviciu de monitorizare flotă, operatorii de transport marfă au obligația, de la 1 septembrie a.c., să asigure monitorizarea prin GPS a vehiculelor lor, dacă intră sub incidența OUG 115/2023 sau a OG 41/2022. Practic, bunurile cu risc fiscal ridicat sau cele aflate în trafic rutier pe teritoriul țării noastre trebuie să poată fi urmărite în parcursul lor de către inspectorii anti-fraudă, iar informațiile declarate pe platforma RO e-Transport să corespundă cu ceea ce se întâmplă fizic pe teren. Lucrurile nu sunt deloc simple, în practică apărând tot felul de situații particulare legate de generarea codului UIT, care trebuie să însoțească partidele de bunuri pe traseul lor în România, dar și de comunicarea acestuia între părțile implicate în transport. Sunt tot felul de spețe, în care mărfurile vin din diverse țări, sunt livrate aici sau doar tranzitează România și trebuie trimise eventual mai departe într-o țară UE sau non-UE. Deși poate părea complicat, orice combinație de transport trebuie analizată în funcție de două criterii principale: se monitorizează doar parcursul național al mărfurilor și doar ceea ce se transportă rutier, iar declarantul în RO e-Transport trebuie să fie persoană juridică română, pentru a avea acces în SPV. Partea bună este că sancțiunile pe e-Transport se vor aplica abia după 1 ianuarie 2025.
Ministerul Finanțelor și ANAF au decis ca sancțiunile privind netransmiterea coordonatelor GPS în sistemul RO e-Transport să se aplice abia începând cu 1 ianuarie 2025, după ce anterior data de la care urmau să se aplice amenzi era 1 septembrie a.c. Decizia, comunicată chiar pe 1 septembrie printr-un anunț oficial pe site-ul ANAF, vine ca urmare a solicitărilor primite din partea operatorilor economici, pentru ca aceștia să dispună de timpul necesar pentru a implementa și testa complet sistemele interne în conformitate cu cerințele RO e-Transport. Un ghid de utilizare a aplicației e-Transport este disponibil pe portalul www.anaf.ro, în secțiunea Asistență Contribuabili/Servicii.
În raport cu declararea mărfurilor în platforma RO e-Transport se identifică patru coduri principale, corespunzătoare situațiilor de transport: AIC (achiziție intracomunitară, respectiv un transport care se realizează dintr-o țară europeană în România), LIC (livrare intracomunitară, adică un transport din România către o țară UE), Import și Export (achiziție sau expediție din/într-o țară extracomunitară). Iar dacă mărfurile sunt vândute și rămân sub supraveghere vamală, atunci nu este necesar codul UIT, a precizat Nicu Nițu, șef serviciu ANAF, Direcția generală Anti-fraudă, în cadrul unui webinar organizat de UNTRR.
Special în sarcina operatorilor de transport revine asigurarea monitorizării vehiculelor prin GPS, dacă mărfurile încărcate sunt purtătoare de cod UIT. Șoferul are obligația să pornească dispozitivul de monitorizare înainte de a pleca în cursă și de a-l opri doar după efectuarea livrării.
Codul UIT trebuie primit cel mai târziu la plecarea în cursă și pus la dispoziția inspectorilor de control, la cerere. Tot cărăușii sunt cei care trebuie să anunțe organizatorii de transport în cazul în care, din diferite motive, se impune înlocuirea autotractorului sau a semiremorcii față de ce a fost declarat inițial în RO e-Transport. Dacă operatorul de transport a fost indicat în formularul de declarare la momentul generării codului UIT ca fiind organizatorul transportului, atunci acesta are obligația de a actualiza numărul de înmatriculare în sistem ori de câte ori este nevoie, prin accesul pe care l-a primit în SPV. Dacă declarantul/furnizorul nu a specificat în sistem cine va face transportul, atunci lui îi revine responsabilitatea de a actualiza numărul de înmatriculare pe platformă.
Chiar dacă organizatorul transportului este primul care trebuie să se îngrijească să nu se depășească perioada de valabilitatea a codului UIT înainte de finalizarea cursei, este bine ca și operatorul de transport – chiar și atunci când nu are calitatea de organizator – să verifice acest lucru. Evident, în cazul în care expiră valabilitatea, trebuie generat un cod nou. Oricum, declarantul inițial poate face oricând notificări, chiar dacă a indicat un alt organizator de transport.
La finalul lui august, atunci când a avut loc webinarul organizat de UNTRR, situația tranzitului nu era acoperită încă de aplicația mobilă dezvoltată de ANAF, care până la 1 septembrie a fost în teste. „Pentru un tranzit AIC sau un tranzit sub regim vamal nu este nevoie de cod UIT. Dacă însă vehiculul se oprește în România, marfa este reconsolidată și se pleacă mai departe, atunci se impune obținerea UIT, pentru că vorbim de o achiziție intracomunitară”, a explicat Nicu Nițu.
Valabilitatea codului UIT
În cazul achizițiilor intracomunitare, codul UIT trebuie să fie valabil de la momentul prezentării vehiculului în punctul de trecere a frontierei românești și până la locul de descărcare din țară și se poate elibera cu trei zile înainte ca vehiculul să ajungă în frontieră. Pentru livrările intracomunitare, UIT trebuie să fie valabil de la momentul încărcării mărfurilor în vehicule și până la ieșirea din țară. La fel, eliberarea UIT se poate obține cu trei zile înainte.
În cazul importurilor, codul UIT trebuie să fie valabil din momentul realizării formalităților vamale și punerii în circulație a bunurilor pe rutier. Nu contează ce s-a întâmplat anterior cu bunurile, pe ce mod de transport au circulat și câte transbordări s-au făcut. Reprezentantul ANAF a subliniat faptul că nu se sancționează schimbarea punctului de trecere a frontierei din motive obiective, cu condiția ca modificarea să se facă în perioada de valabilitate a codului UIT.
În situația unui transport internațional de bunuri în care doar o parte dintre partide îndeplinesc cerința UIT, atunci doar pentru acelea trebuie obținut codul, conform art. 3 alin. 7 din ordinul comun 1337/2024.
La expirarea codul UIT, în accepțiunea ANAF transportul s-a finalizat. Astfel, dacă în perioada de valabilitate a codului nu s-au recepționat toate bunurile, trebuie menționată în sistem recepția parțială a acestora.
De remarcat faptul că în cazul transporturilor pentru persoane fizice se fac două distincții: dacă transportul este strict pe teritoriul național, atunci declarația în RO e-Transport o face furnizorul persoană juridică, în timp ce în cazul transporturilor internaționale nu se impune declararea, pentru că persoanele fizice nu intră sub sfera de acoperire a legislației privind bunurile cu risc fiscal ridicat.
De asemenea, în ceea ce privește ambalajele, acestea nu fac parte din categoria bunurilor cu risc ridicat, deci nu trebuie obținut UIT. Dacă bunurile transportate și care intră sub incidența RO e-Transport sunt ambalate, atunci greutatea ambalajelor intră în calculul greutății totale a partidei de marfă.
Transportul mărfurilor în regim vamal
În cazul unui transport dintr-o țară din afara Uniunii Europene către un beneficiar din România, din exterior până la punctul unde se fac formalitățile vamale – fie pe graniță sau la un punct vamal interior – nu este necesară obținerea codului UIT. Abia după efectuarea formalităților vamale este necesar UIT-ul.
„Spre exemplu: dacă firma A din Brașov importă bunuri de la firma B din Turcia, iar formalitățile vamale se fac la Romexpo București, atunci se impune obținerea codului UIT doar de la punctul vamal din București și până la ajungerea acestora la destinație, la Brașov. La fel, în caz de export, aceeași firmă A din Brașov trebuie să solicite, în calitate de furnizor, cod UIT de la locul de încărcare până la punctul vamal din Romexpo București, de unde, odată făcute formalitățile vamale, nu se mai continuă monitorizarea”, a precizat reprezentantul ANAF.
Trebuie reținut că se monitorizează doar parcursul rutier al mărfurilor. Astfel, dacă aceeași firmă A din Brașov achiziționează mărfuri din Ungaria, iar acestea sunt aduse până la Curtici pe tren, pentru ca apoi să fie încărcate în camion, se va monitoriza doar traseul rutier de la Curtici la Brașov. „Întotdeauna se monitorizează doar segmentul rutier și doar atunci când bunurile nu sunt transportate în regim vamal.”
Probleme practice în declararea în RO e-Transport
În cazul în care apare o defecțiune de orice fel și trebuie înlocuit autotractorul pe perioada transportului, atunci trebuie oprită sesiunea în aplicația mobilă și generată o alta nouă, pentru întreg ansamblul rutier. Cu alte cuvinte, chiar dacă s-a înlocuit doar autotractorul, iar remorca este aceeași, trebuie redeschisă o nouă sesiune, cu noul ansamblu. La fel, în cazul transbordării mărfii, în cazul în care s-a produs o defecțiune la remorcă. „Dacă urmărirea vehiculului se face printr-un sistem de monitorizare de flotă, dezvoltatorul acestuia trebuie să găsească soluția tehnologică prin care aplicația respectivă să fie corelată cu sistemul ANAF. Creatorii de soft au la dispoziție un serviciu web în care se pot vedea informațiile tehnice necesare pentru a face transmisia în mod corespunzător. Similar funcționării aplicației mobile, sistemul trebuie să oprească sesiunea și să înceapă o alta nouă, corelând numerele de înmatriculare și codurile UIT”, a explicat Paul Istrate, reprezentantul Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF).
În cazul grupajelor, reprezentanții ANAF nu au venit cu o soluție pentru a putea transmite concomitent toate codurile UIT în aplicația mobilă. Singura variantă este să fie atașate pe rând toate codurile UIT, în ordinea livrărilor. „Important este să fie monitorizat vehiculul pe tot parcursul său rutier. Desigur, în cazul utilizării unui sistem propriu de monitorizare, pe un singur transport pot fi atașate mai multe coduri UIT și ele se văd în același timp în sistem. Cert este că asigurarea transmiterii coordonatelor GPS pe tot traseul este principala obligativitate a operatorului de transport, iar corespondența dintre traseu, număr de înmatriculare și coduri UIT se face în aplicația ANAF.”
Foarte important, în cazul utilizării aplicației mobile descărcate din platforma Agenției fiscale nu este obligatoriu să fie folosit telefonul mobil al șoferului. Poate fi un telefon mobil neutru, lăsat mereu în camion. De asemenea, aplicația mobilă nu are legătură cu SPV, astfel că poate fi descărcată și de către cărăușii străini din Google Play sau Apple Store. Mesajul de înrolare se poate trimite pe SMS către orice rețea de telefonie, iar la momentul intrării pe teritoriul țării trebuie să deschidă și să închidă sesiunile pe bază de cod UIT.
În cazul în care, din diverse motive, apar mesaje de eroare la finalizarea transportului, operatorii trebuie să semnaleze acest lucru ANAF prin intermediul formularului de contact, iar problema se va rezolva în cel mai scurt timp, a dat asigurări Paul Istrate. Mai sunt și alte neajunsuri ale aplicației RO e-Transport, reclamate de cei care sunt nevoiți să o folosească. Printre altele, amintim numeroasele situații în care RO e-Transport nu funcționează corespunzător pentru diferite operațiuni, cum ar fi declararea transportului și generarea codului UIT. Aceste lucruri se pot întâmpla, recunosc reprezentanții ANAF, și tocmai de accea se recomandă obținerea codului din timp, în marja celor trei zile. De asemenea, pentru orice situații complexe, în care nu este clar cum se aplică legislația privind RO e-Transport, cei interesați sunt încurajați să ceară lămuriri autorității competente.
