Ruta pe la Capul Bunei Speranțe este deja acceptată, la aproape un an de când este folosită, ca un rău necesar și chiar ca o soluție tampon ce le permite companiilor de transport maritim să aducă noi capacități pe piață fără a crea turbulențe prea mari, așa cum reiese dintr-o analiză recentă a Upply (Container Shipping Market : Shippers take a different path (upply.com)).
Volumele de marfă din comerțul transpacific rămân solide, arată rezultatele porturilor din zonă din prima jumătate a anului, tendința favorabilă menținându-se pe tot parcursul verii, fapt ce poate fi explicat prin creșterea cererii, dar și prin numeroasele comenzi noi, pe fondul impunerii de taxe vamale suplimentare pentru anumite produse din China, începând cu 27 septembrie.
În același timp, s-a observat o deteriorare a relațiilor între companiile care manipulează mărfurile și lucrătorii portuari de pe coasta de est a Statelor Unite și din Golful Mexic, aflate în proces de negociere a unui acord cadru. Pe măsură ce greva devenea din ce în ce mai probabilă, expeditorii și-au plasat comenzile mai devreme, dar în câteva zile s-a ajuns la un acord provizoriu care a dus la încetarea protestului.
Pe rutele Asia-Europa, pe de altă parte, volumele de mărfuri sunt încă dezamăgitoare, pe măsura performanței economice slabe a UE. Potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, zona euro ar trebui să înregistreze o creștere de numai 0,7% a PIB în 2024, comparativ cu 2,5% în SUA.
În comerțul intra-asiatic și în regiunea indo-pacifică traficul continuă să crească, stimulând dezvoltarea activității de transport maritim.
Sistemul Kaizen, stocul zero și lean management, care constituie pilonii pe care s-a construit afacerea logistică încă din anii 1980 și 1990, s-a prăbușit brusc, conform Upply, sub impactul primului val de Covid și apoi pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu a revenit în prim-plan. Expeditorii s-au distanțat de aceste strategii și au preferat să reconstituie nivelurile ridicate ale stocurilor și să-și diversifice sursele cheie de aprovizionare și furnizorii, ceea ce aduce schimbări semnificative în relațiile dintre companiile de transport maritim și expeditori în ceea ce privește negocierile de tarife.