România a pierdut anual zece miliarde de euro din cauza întârzierii aderării la Spațiul Schengen și a cozilor din punctele de trecere ale frontierei, potrivit analizelor experților în economie, iar pierderea nu provine strict din transportul de marfă, ci din faptul că am fost ocoliți sistematic de investitorii străini, speriați de perspectiva problemelor de tranzit. Inclusiv principalii producători din România – Dacia și Ford – care antrenează o puternică industrie locală de fabricare de piese și componente auto – și-au exprimat în nenumărate rânduri nemulțumirea pentru dificultatea cu care transportoarele auto reușeau să iasă din țară.
Acum, odată cu aderarea la Schengen, se deschid premisele creșterii economice și nu trebuie omis că România este a 12-a economie europeană, iar transporturile reprezintă principalul exportator de servicii, cu 7,82 miliarde de euro realizate în 2023. De altfel, țara noastră ocupă locul al șaselea în Europa la transport și locul al treilea la operațiuni cross-trade, după Polonia și Lituania.
Practic, de la 1 ianuarie 2025, va fi eliminat controlul sistematic din frontierele cu statele membre vecine (Ungaria și Bulgaria), astfel că transportatorii rutieri vor tranzita mult mai repede frontierele de la Vama Veche, Negru Vodă, Giurgiu, Călărași, Zimnicea, Turnu Măgurele, Bechet, Calafat, Nădlac 1 și 2, Vârșand, Borș 1 și 2 și Petea. Așa cum a declarat însă și Radu Dinescu, secretarul general UNTRR, la Digi 24, pentru ca transporturile de marfă să aibă de câștigat concret din aderarea la Schengen, autoritățile trebuie să găsească o soluție pentru celelalte controale efectuate în frontieră: cântărire, verificarea dimensiunilor vehiculelor, alte verificări de documente etc. „Altfel, beneficiile pentru transportatori vor rămâne doar pe hârtie.”
A 12-a economie europeană, locul 6 la transport, locul 3 la cross-trade după Polonia și Lituania. În ceea ce privește transportul feroviar, timpii de staționare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren la punctele vamale de la Curtici, Valea lui Mihai, Salonta, Episcopia Bihor și Carei.
Citește și:
