Mai multe organizații de renume, printre care CNSRL-Frăția, APET, ANAT, FPTR, Alma Mater și Sedlex, atrag atenția asupra riscurilor majore asociate eliminării voucherelor de vacanță. Acestea subliniază că voucherele sunt un mecanism vital pentru economia României, având un impact semnificativ asupra industriei HORECA, a economiei locale și a accesibilității vacanțelor pentru cetățeni. Deși reglementate până în 2026 pentru funcționarii publici, păstrarea și extinderea acestui beneficiu este crucială pentru întreaga țară.
Voucherele de vacanță au demonstrat că sunt un instrument eficient pentru combaterea evaziunii fiscale, fiscalizând activitățile din sectorul turistic. Într-un context economic în care multe afaceri operează în economia gri, aceste vouchere au reușit să crească transparența financiară și să aducă venituri semnificative la bugetul de stat. Eliminarea lor ar încuraja întoarcerea la practici nefiscalizate, ceea ce ar reduce veniturile publice.
În același timp, voucherele generează un efect multiplicator în economia locală. Fiecare leu cheltuit prin acest mecanism stimulează alte industrii, precum transportul, alimentația publică, serviciile culturale și agrementul. Aceste sectoare beneficiază direct de pe urma consumului generat de turiști, contribuind la dezvoltarea comunităților locale și crearea de locuri de muncă.
Industria HORECA, una dintre cele mai afectate în perioada pandemiei, a fost revitalizată datorită voucherelor de vacanță. În lipsa acestui sprijin, multe unități turistice ar fi fost nevoite să își înceteze activitatea, lăsând mii de angajați fără locuri de muncă. Statisticile arată că acest sector contribuie cu doar 2,9% la PIB-ul României, una dintre cele mai mici ponderi din UE, iar eliminarea voucherelor ar accentua vulnerabilitatea acestuia.
De asemenea, voucherele au impulsionat angajările în turism și în industriile conexe, protejând mii de locuri de muncă. Zonele rurale și stațiunile izolate, care depind aproape exclusiv de turism, ar fi cele mai afectate în cazul eliminării acestui mecanism.
Pe plan social, voucherele democratizează accesul la turism. Datele Eurostat indică faptul că doar 25% dintre români călătoresc anual, comparativ cu o medie de 65% în Uniunea Europeană. Pentru persoanele de peste 65 de ani, acest procent scade dramatic la 11%, față de 48% în UE. Eliminarea voucherelor ar reduce și mai mult accesul românilor la vacanțe, agravând inegalitățile sociale.
În plus, voucherele de vacanță contribuie la sănătatea și bunăstarea populației. Prin accesul la servicii turistice, angajații își pot îmbunătăți sănătatea fizică și mentală, beneficiind de odihnă și tratament. Acest lucru are un impact pozitiv asupra productivității și asupra economiei în ansamblu.
Eliminarea voucherelor ar însemna o încălcare a angajamentelor legale asumate de stat, ceea ce ar genera instabilitate și ar descuraja investițiile în turism. Într-un context economic fragil, eliminarea acestui beneficiu ar afecta puterea de cumpărare și ar putea împinge economia spre recesiune. Voucherele sunt o investiție strategică, nu o povară bugetară.
„Voucherele de vacanță sunt mai mult decât un beneficiu salarial – ele reprezintă un pilon al economiei românești. Fără acest mecanism, riscăm să subminăm o industrie vitală, să creștem evaziunea fiscală și să afectăm calitatea vieții cetățenilor,” subliniază Dan Constantinescu, Director Executiv al APET. În concluzie, CNSRL-Frăția și partenerii săi solicită autorităților să mențină și să extindă utilizarea voucherelor de vacanță, având în vedere impactul lor pozitiv asupra economiei și societății. Este esențial ca decidenții politici să înțeleagă valoarea acestui instrument și să evite măsuri care ar putea avea consecințe negative pe termen lung. Voucherele de vacanță nu sunt o cheltuială, ci o investiție strategică în viitorul României.
