În ultimii ani, administrațiile multor orașe mari din Europa, capitale și nu numai, s-au arătat a fi preocupate de creșterea calității vieții cetățenilor prin limitarea poluării mediului înconjurător și prin regenerarea urbană a unor zone industriale sau destinate traficului rutier.
Se caută soluții pentru mai puțină aglomerație, iar folosirea automobilelor în oraș este privită tot mai critic. Unele străzi devin zone pietonale, unele parcări sunt transformate în parcuri și alte zone de promenadă, iar în paralel se încurajează folosirea mijloacelor de transport în comun, a bicicletelor și a vehiculelor pe două roți – mai ales cele electrice.
În orașe precum Paris, Bruxelles și Barcelona, municipalitatea a declanșat o prigoană a automobiliștilor, implementând fel de fel de limitări ale utilizării mașinilor plus impozite mai mari și taxe tot mai ridicate pentru parcare. De asemenea, strategiile pot viza diverse restricții, zone cu trafic limitat, mai multe investiții alocate pentru transportul public și pentru marcarea de piste de biciclete, trotinete electrice, scutere și alte vehicule de acest gen.
Și în București s-a discutat în repetate rânduri despre măsuri mai ferme cu privire la limitarea traficului auto în zonele centrale ale Capitalei României, dar măsurile sunt departe de a semăna cu cele din orașele europene anterior menționate.
Integrarea dificilă a traficului auto în orașele europene
Adevărul este că cele mai multe zone urbane nu au fost proiectate pentru un flux de automobile precum cel din vremurile moderne. Viața de zi cu zi în orașe s-a schimbat radical, iar acum se caută soluții care să estompeze efectele negative ale numărului uriaș de mașini (mai ales în materie de poluare). Acest proces trebuie gândit pe cât posibil fără a face dificilă viața dinamică a oamenilor, pe plan personal și profesional, într-o lume în care viteza este mai importantă decât oricând, iar timpul (liber și nu numai) a devenit extrem de prețios.
Nevoia urgentă de a reduce poluarea aerului și implicit de a combate criza climatică nu poate fi negată, iar promovarea automobilelor electrice este una dintre componentele de acțiune. Rămâne însă, chiar și așa, problema aglomerației din traficul urban, căci în marile orașe europene circulă zilnic în trafic nu doar mașinile rezidenților, ci și ale turiștilor și ale altor persoane care vin din zonele apropiate pentru a munci sau a studia.
Datele sunt clare: transportul rutier reprezintă în Uniunea Europeană circa 20% din emisiile nocive, iar automobilele sunt responsabile pentru circa 60% dintre acestea. O problemă majoră este utilizarea ineficientă a mașinilor, inclusiv a celor de mare capacitate, tip SUV – doar 1,6 persoane / mașină. Implicit, spațiul public este ocupat necorespunzător.
Utilizarea bicicletelor a crescut în Paris cu 1.000% în 30 de ani
În Paris, ca urmare a soluțiilor deja implementate de către autorități, au fost consemnate mai multe biciclete decât mașini în trafic, la orele de vârf de dimineață și de seară, pe principalele artere ale orașului. În ultimii 30 de ani, circulația cu mașina în Paris s-a redus aproape la jumătate, în schimb cea a bicicletelor a crescut cu 1.000%.
De asemenea, utilizarea transportului public a crescut cu 30%. Au contribuit la această situație politicile publice precum limita de viteză de 30 km/h pe multe străzi din Capitală, instituirea unor zone de trafic limitat, creșterea costurilor de parcare și îmbunătățirea infrastructurii urbane – o mulțime de noi km de piste pentru biciclete, în paralel cu eficientizarea mijloacelor de transport în comun.
Catalanii, dornici ca Barcelona să fie cât mai puțin aglomerată
Un alt oraș important din Europa, deși nu este Capitală, se confruntă cu probleme legate de aglomerația urbană. Este vorba despre Barcelona, unde anul trecut au fost organizate chiar proteste de stradă împotriva supra-turismului. Orașul a avut peste 12 milioane de turiști în 2023 și probabil un număr asemănător în 2024. În acest sens, s-a propus chiar creșterea taxelor în industria ospitalității, mai ales pentru vizitatorii fără înnoptare locală – de exemplu în cazul pasagerilor de pe vase de croazieră.
În Barcelona se organizează adesea evenimente importante în lumea afacerilor și în industria de divertisment, care atrag evident mii de turiști. De exemplu, nu mai departe de luna ianuarie, s-a desfășurat ICE Barcelona 2025, un eveniment major în industria de gambling. La același capitol al jocurilor de noroc, merită amintit festivalul de poker live organizat de operatorul de online poker 888, care va ajunge în acest oraș în perioada 8 – 18 mai.
Conform datelor statistice, mare parte dintre călătoriile efectuate cu mașina în Barcelona sunt realizate de persoanele care traversează orașul sau vin din alte localități, în timp ce localnicii preferă transportul public cu o rețea vastă și cu prețuri prietenoase. Totuși, orașul se remarcă negativ la partea de poluare fonică și la cea de poluare a aerului. Densitatea de mașini în Barcelona este cea mai mare din Uniunea Europeană: circa 6.000 de automobile pe kilometru pătrat.
Bruxelles, Capitala UE, sufocată de traficul rutier
Într-un studiu care a cuprins 858 de orașe din UE, Bruxelles s-a clasat pe locul 8 în materie de poluare, o performanță negativă majoră pentru zona urbană care include instituțiile Uniunii Europene. Și aici se fac însă pași importanți pentru limitarea traficului. Dacă în 2017 mașinile reprezentau 64% din toate deplasările în oraș, valoarea a scăzut la 50% în următorii ani, iar trendul este de continuare a acestei dinamici.
Și în Bruxelles crește puternic interesul pentru utilizarea mijloacelor de transport în comun, dar și a bicicletelor, trotinetelor și scuterelor electrice. Tot mai multe drumuri sunt închise utilizării de către automobile sau primesc restricții aparte, iar parcările în aer liber sunt din ce în ce mai puține.
Viitorul este în mod clar, unul mai verde și mai plăcut pentru oameni, în marile orașe europene. Calitatea vieții devine un factor decisiv în dezvoltarea metropolelor, dar se caută mereu mijloace care să nu se opună dezvoltării economice firești de care beneficiază în cele din urmă tot rezidenții respectivelor centre urbane.
Sursa foto: Canva.com
