Pe 16 aprilie, Fermerci a prezentat în fața Camerei Deputaților raportul anual privind starea transportului feroviar de marfă pentru anul 2024. Realizat în colaborare cu PwC, RSE și Universitatea Federico II din Napoli, raportul oferă o radiografie nemiloasă a unui sector aflat în dificultate, marcat de stagnare și provocări majore, într-un context economic fragil și cu o infrastructură feroviară sub presiune.

O redresare frântă

După o timidă revenire post-pandemică, 2024 a adus un recul clar pentru transportul de marfă pe calea ferată. Trenurile au parcurs 51,2 milioane km, generând un trafic de 23 de miliarde de tone-kilometru – cu aproape 5% mai puțin decât nivelul de vârf din 2021. Problemele structurale ale rețelei au fost agravate de evenimente punctuale: închiderea prelungită a tunelului Frejus și lucrările extinse finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au îngreunat circulația, în special spre Elveția și Franța.

Deși Nordul Italiei rămâne nucleul activității feroviare, surprizele vin din Sud: Sicilia a înregistrat cea mai mare creștere, în timp ce Nord-Vestul tradițional industrial a resimțit un recul semnificativ.

Rețeaua RFI: sufocată și depășită

Una din șase secțiuni ale rețelei este saturată zilnic pentru mai multe ore, congestionând în special arterele principale de transport de marfă. Deși modernizările promise – trenuri mai lungi de 740 m, ecartament european, ERTMS (European Rail Traffic Management System) – ar putea elibera capacitate, lucrările în curs duc la devieri și trasee mai lungi, afectând direct competitivitatea feroviară față de transportul rutier.

Last mile, problema eternă a porturilor și interporturilor italiene, continuă să frâneze dezvoltarea unui sistem logistic integrat.

Italia, codașa Europei

Comparativ cu alte mari economii europene, Italia a rămas în urmă: în 2022, ponderea transportului feroviar de marfă a scăzut la 12,4%, singura scădere semnificativă dintre țările mari ale UE. În timp ce Germania, Austria și Spania au înregistrat progrese, Italia nu reușește să avanseze în direcția sustenabilității logistice, din cauza lipsei de stimulente constante și a unei infrastructuri insuficient modernizate.

Cinci provocări pentru viitor

Raportul Fermerci identifică cinci provocări majore care vor modela viitorul sectorului:

1. Slăbirea bazei industriale – Producția italiană a scăzut cu peste 6% din 2019, reducând cererea de transport greu.
2. Tranziția verde – Transportul feroviar trebuie să contribuie masiv la reducerea consumului energetic și la creșterea utilizării energiilor regenerabile.
3. Digitalizarea – Italia trebuie să implementeze urgent ERTMS, cuplarea automată a vagoanelor și sisteme de trasabilitate real-time pentru a rămâne competitivă.
4. Cererea pentru lanțuri logistice mai reziliente – Companiile cer transparență totală și redundanță în transport, o cerere pe care feroviarii o pot îndeplini doar parțial în prezent.
5. Problema capacității rețelei – Deși potențialul există (echivalent cu 15% din traficul rutier), rețeaua actuală este deja aproape saturată.

Ferrobonus și Norma Merci au sprijinit transportul intermodal, dar fondurile rămân volatile și insuficiente: doar 10 milioane de euro sunt prevăzute pentru 2027, o treime din suma disponibilă pentru 2026. Regiunile intervin cu subvenții locale, dar lipsa unei viziuni multianuale stabile pune sectorul într-o stare de incertitudine cronică.

Operatorii solicită clar: stimulente structurale și stabile, compensarea pierderilor cauzate de lucrări și investiții constante în infrastructură și material rulant.

O șansă istorică, dar și un risc major

Pentru Fermerci, 2025 va fi un an decisiv. Pe de o parte, obligațiile climatice, reforma sistemului de emisii CO₂ și noile tehnologii oferă transportului feroviar o oportunitate unică de a recupera teren. Pe de altă parte, lucrările și întreruperile riscă să adâncească declinul dacă nu sunt însoțite de măsuri compensatorii serioase.

Președintele Fermerci, Clemente Carta, a subliniat importanța unui cadru de reglementare stabil și a unor politici de sprijin clare:

„Fără măsuri imediate și consistente, riscăm să compromitem un sector care, în schimb, poate juca un rol-cheie în decarbonizarea logisticii europene.”

Carta a cerut transformarea stimulentelor existente în scheme permanente și refinanțarea programelor de sprijin pentru achiziționarea de locomotive și vagoane moderne – investiții de peste 700 de milioane de euro, încă neacoperite prin fonduri publice.