Se discută constant despre reducerea costurilor, despre eficientizarea activității, despre tarife, dar se omite faptul că în business-ul tuturor există întotdeauna un acționar ascuns, statul român, care, prin diverse mecanisme – cum este și RO e-Transport – încearcă să obțină niște bani din conturile agenților economici, a declarat avocatul Aurelian Opre în cadrul Galei Tranzit de Logistică.
ANAF a reușit în ultimii ani să implementeze sisteme pentru accelerarea apăsării pedalei digitalizării, fiind în stare în prezent să facă mult mai ușor controale ce vizează agenții economici. RO e-Transport, RO e-Factura etc. sunt exemple ale modului în care ANAF încearcă să se asigure (oficial) că descurajează evaziunea fiscală, dar și că face încasări la bugetul de stat.
RO e-Transport a fost implementat „pe repede înainte” din cauza presiunii bugetare și prioritizării aducerii bani la buget de către Guvern, reinstaurând o formă de control sistematic la frontiera de stat pe care regulamentele europene și Comisia Europeană le interzic, pentru că, până la urmă, obligativitatea deținerii codului UIT odată cu trecerea graniței și monitorizarea prin GPS a vehiculelor înseamnă, de fapt, un control sistematic, a punctat avocatul Opre.
Amenzile pentru nerespectarea prevederilor privind RO e-Transport sunt foarte mari, putând ajunge și la 100.000 de lei plus confiscarea contravalorii mărfii. „ANAF și-a permis să introducă, pe lângă amendă, și această măsură complementară, astfel că obiectivul principal nici nu mai este nedeclararea în sine a mărfii, ci valoarea transpotului, pentru a se putea confisca contravaloarea acesteia (până în proporție de 100%, dacă se ajunge la a patra abatere constatată în decurs de 12 luni).”
Avocatul Aurelian Opre atrage atenția asupra faptului că măsurile complementare se supun legislației primare în materie contravențională, respectiv ordonanța 2/2011. Astfel, în caz de proces, instanța are posibilitatea de a reduce doar amenda principală, nu și pe cea complementară. Ca atare, scopul ANAF este foarte clar: să se asigure, sub o formă sau alta, că vor încasa bani la buget.
„Este foarte ușor de atins numărul de abateri constatate pentru a se aplica măsura complementară chiar în procent de 100%, dacă ne gândim doar la scenariul sancționării progresive a mai multor camioane aparținând aceleiași companii, care intră succesiv în țară pe la frontiera cu Bulgaria, de exemplu. Părerea mea este că avem de-a face cu un abuz.”
În cazul RO e-Transport avem prevederi legale care vizează direct șoferii. Operatorii trebuie, așadar, să îi instruiască foarte bine și să se asigure că au pus la dispoziția conducătorilor auto – într-o formă inteligibilă – toate documentele necesare efectuării transportului în condiții legale (în format print sau electronic), că sunt corect completate, dar și că sistemul de monitorizare al parcursului vehiculului funcționează în permanență și transmite date la ANAF. Iar sistemul de monitorizare conectat la platforma ANAF trebuie pornit chiar în frontieră, nu peste două, trei, cinci minute, pentru că cea mai mică întârziere poate fi taxată. La fel, la livrare, sistemul trebuie oprit după ce beneficiarul semnează CMR-ul și validează recepția mărfii, nu mai devreme, chiar dacă camionul este deja în curtea clientului. Dacă transportul este refuzat, atunci acestea trebuie returnate la expeditor pe același cod UIT.
De asemenea, trebuie avute în vedere anumite particularități. De exemplu, dacă se transportă împreună mărfuri care intră sub incidența RO e-Transport și mărfuri care nu necesită monitorizare, trebuie obținut cod UIT pentru întreg transportul; nu aceeași obligativitate există și în cazul grupajelor, fiecare partidă de marfă trebuind să aibă propriul cod UIT.
În general, litigiile cu organul fiscal pe aceste plângeri contravenționale au o rată foarte scăzută, a mai indicat avocatul Opre, pentru că aceeași abordare o au și instanțele judecătorești: fapta contravențională este o chestiune obiectivă, indiferent de circumstanțe și nu se poate „scăpa” de sancțiune decât dacă se poate dovedi contrariul – iar în cazul existenței sau inexistenței codul UIT lucrurile sunt, de regulă, clare. Atenție, așadar, la termenele de declarare a transporturilor, la utilizarea codului UIT în perioada sa de valabilitate (cinci zile pentru transporturi interne și 15 zile pentru cele europene), iar dacă apar situații excepționale pe perioada derulării transporturilor, orice modificare logistică (defectare camion etc.) să fie prompt operată în RO e-Transport. Modificări legate de mărfuri nu se pot face decât prin excepție, după ce transportul s-a încheiat.
