Linava pregătește o acțiune colectivă la Curtea Europeană de Justiție, invocând pierderi provocate de obligația – între timp anulată – de întoarcere la bază a camioanelor
Lituania se pregătește să deschidă un nou front juridic în disputa care a divizat sectorul transporturilor europene în ultimii ani. Linava, asociația națională a transportatorilor rutieri, a anunțat că lucrează la o acțiune colectivă care va fi depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu scopul de a obține despăgubiri pentru prejudiciile suferite de companiile membre în urma aplicării Pachetului Mobilitate.
Ținta este obligația introdusă în 2022 ca vehiculele de transport internațional să revină la țara de înmatriculare o dată la opt săptămâni – o prevedere care a fost anulată în mod oficial de Curtea Europeană în octombrie 2024, pe motiv că nu a fost evaluată în mod corespunzător de legiuitorii europeni. Linava susține acum că această obligație a dus la pierderi semnificative pentru transportatorii baltici, afectați direct de măsura considerată ineficientă și costisitoare.
„Solicităm transportatorilor care pot demonstra daunele suferite să ni se alăture în acest demers. Companiile care asigură coloana vertebrală a economiei nu trebuie penalizate de decizii administrative defectuoase”, declară asociația într-un comunicat publicat pe 15 aprilie.
Linava a început să colecteze date și documente care vor fundamenta acțiunea legală, cu termen de consultare stabilit pentru 5 mai. Aceasta ar putea deveni una dintre cele mai importante inițiative juridice lansate vreodată de o asociație est-europeană împotriva instituțiilor UE în domeniul transporturilor. Plângerea va fi construită pe baza pierderilor operaționale directe și indirecte, dar și a efectelor asupra emisiilor și congestiei de trafic, invocate chiar de Comisia Europeană în sprijinul deciziei de anulare.
Totuși, cazul lituanian nu este lipsit de controverse. Dacă în Est Pachetul Mobilitate este văzut drept o barieră artificială și protecționistă, în Vest – în special în Germania, Franța sau Olanda – acesta este considerat o încercare de a combate dumpingul social și de a restabili echilibrul pe piață. Decizia de eliminare a obligației de întoarcere a camioanelor a fost criticată în mod deschis de Partidul Social Democrat german, care acuză Bruxelles-ul că cedează presiunilor est-europene și ratează oportunitatea de a impune reguli care să protejeze șoferii și să descurajeze utilizarea forței de muncă extracomunitare în condiții precare.
Pe fundal, rămâne falia adâncă dintre vechii și noii membri ai UE, cu două modele diferite de operare în transporturi: unul bazat pe eficiență logistică și costuri minime, specific Europei de Est, și altul axat pe standarde sociale, reglementări stricte și protecție a pieței interne, susținut de Europa Occidentală.
Dacă acțiunea Linava va fi acceptată de Curte, aceasta ar putea deschide calea pentru alte demersuri similare din partea Poloniei, Bulgariei, României sau Ungariei – toate țări în care transportul rutier este un pilon economic major și un domeniu sensibil în relația cu Bruxelles-ul.
