
În timp ce războiul din Ucraina continuă să se desfășoare dincolo de granițele sale fizice, frontul invizibil al conflictului se mută tot mai pregnant în spațiul electromagnetic. În Europa Centrală și de Nord, transportul rutier se confruntă cu o amenințare tăcută, dar eficientă: interferențele cu semnalul GNSS (Global Navigation Satellite System), element crucial pentru funcționarea logisticii moderne.
Această formă de agresiune digitală, fără drone sau rachete, afectează capacitatea de urmărire a camioanelor, funcționarea tahografelor digitale de generație nouă și serviciile inteligente conectate la infrastructura digitală a transportului. În lipsa semnalului GNSS, înregistrările automate ale timpilor de condus pot deveni incomplete, ceea ce poate genera sancțiuni pentru șoferi și firme – chiar dacă defecțiunea nu le aparține.
În fața unei astfel de interferențe, obligațiile legale ale șoferilor rămân clare. Aceștia trebuie să imprime datele din tahograf imediat ce sesizează lipsa semnalului și să noteze pe imprimat că aceasta se datorează unui posibil bruiaj local. Dacă problema persistă sau apare în regiuni unde interferențele nu sunt raportate oficial, tahograful trebuie recalibrat. Lipsa acestui pas poate duce la amenzi, chiar dacă vina reală se află la sute de kilometri distanță, într-o stație de emisie clandestină.
O hartă a bruiajului: mii de incidente în doar câteva luni
Datele colectate în 2024 și în primele luni din 2025 oferă o imagine alarmantă. Doar în primele patru luni din acest an, Finlanda a raportat 1.200 de incidente de bruiaj – de cinci ori mai multe decât în tot anul anterior. Țările baltice au înregistrat 1.240 de cazuri, Polonia 544, Suedia 800 și Norvegia 300. România figurează și ea pe listă, cu 85 de incidente concentrate în zona Mării Negre. În total, circa 4.300 de semnalări de interferențe doar în această zonă europeană, cifre care indică o intensificare fără precedent.
În fața acestei escaladări, treisprezece guverne din Uniunea Europeană au semnat, la începutul lunii iunie 2025, o scrisoare adresată instituțiilor europene, solicitând contramăsuri urgente. Miniștrii transporturilor și digitalizării cer implementarea accelerată a unor servicii GNSS mai rezistente la interferențe, întărirea infrastructurii critice și creșterea nivelului de securitate cibernetică în toate statele membre.
Două arme electronice: bruiajul și spoofing-ul
Potrivit autorităților, interferențele detectate aparțin în principal a două categorii:
- Jamming (bruiajul): blocarea semnalelor GNSS prin emisii radio de mare putere pe aceeași frecvență. Poate fi realizat cu echipamente relativ ieftine și este adesea folosit inclusiv de grupări criminale pentru a masca furturile de camioane sau de marfă.
- Spoofing: o tehnică mai sofisticată, atribuită adesea actorilor statali, prin care sunt emise semnale GNSS false care imită semnalele reale, inducând în eroare sistemele de navigație și redirecționând vehiculele sau aeronavele spre alte trasee.
Toate indiciile – intensificarea interferențelor, localizarea lor geografică, suprapunerea cu mișcările militare din regiune – sugerează o strategie deliberată. Deși Rusia și Belarus sunt acuzate direct de mai multe state membre UE, contextul rămâne complex: Ucraina este, la rândul ei, un actor activ în război, iar exercițiile NATO se desfășoară constant în zona baltică. Spațiul electromagnetic a devenit astfel un câmp de luptă esențial în războiul hibrid care redefinește securitatea europeană.
Un pericol real pentru transportul de zi cu zi
Într-o lume logistică în care fiecare camion este conectat prin satelit, fiecare minut de întârziere costă, iar fiecare traseu este optimizat digital, pierderea semnalului GNSS nu mai este o simplă problemă tehnică. Este un risc geopolitic major. Pentru transportatori, aceasta înseamnă nu doar costuri suplimentare, ci și un nou tip de incertitudine care nu poate fi asigurată. Iar pentru Europa, un nou motiv să regândească securitatea infrastructurilor critice într-o eră în care conflictele se duc și în eter.