Regiunea CEE intră într-o fază de maturizare: investiții în creștere, spații industriale moderne, formate urbane și o orientare tot mai clară spre sustenabilitate
În ciuda unui climat economic global marcat de incertitudini și tensiuni geopolitice, piețele industriale și logistice din Europa Centrală și de Est (CEE) traversează o perioadă de transformare profundă. Potrivit raportului „ExCEEding Borders 2025”, realizat de Colliers, regiunea devine tot mai atractivă pentru investitorii strategici, dezvoltatorii imobiliari și marile lanțuri de aprovizionare care caută stabilitate, eficiență și proximitate față de piețele occidentale.
Investiții în revenire puternică: semnale de încredere în regiune
Primul trimestru din 2025 a adus un impuls major în sectorul industrial și logistic al Europei Centrale și de Est, cu un volum al investițiilor care a depășit 800 de milioane de euro — o creștere de 143% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această revenire indică o încredere tot mai mare în reziliența regiunii, într-un context marcat de relocalizarea lanțurilor de aprovizionare (nearshoring) și de accentul pus pe diversificarea capacităților logistice și industriale.
În ciuda stagnării sau chiar reducerii investițiilor în alte segmente imobiliare (precum cel de birouri sau retail), activele logistice rămân printre cele mai atractive, mai ales în condițiile în care e-commerce-ul continuă să joace un rol cheie în modelarea cererii.

Polonia domină piața: stoc imens și proiecte urbane în expansiune
Cu un stoc total care a depășit 34 de milioane mp, Polonia își păstrează cu autoritate poziția de lider regional în sectorul I&L. Aceasta concentrează aproape jumătate din spațiile disponibile în cele 14 piețe analizate de raport. Polonia este, de asemenea, epicentrul formatelor logistice urbane: proiecte precum Small Business Units (SBU) și Last Mile Logistics (LML) se extind rapid în Varșovia și alte orașe majore, alimentate de cerințele comercianților online și de nevoia de livrări rapide.
Dezvoltările urbane sunt completate de investiții masive în infrastructura feroviară și rutieră, dar și de o politică guvernamentală proactivă în atragerea investițiilor străine directe.
ESG și certificările devin standarde, nu opțiuni
Unul dintre cele mai importante trenduri care modelează piața este tranziția către dezvoltări sustenabile. Cerințele legate de mediu, guvernanță și responsabilitate socială (ESG) nu mai sunt doar recomandări, ci factori determinanți în deciziile de investiție și în relația dezvoltatorilor cu chiriașii.
Clădirile logistice moderne din regiune sunt tot mai des certificate conform standardelor BREEAM, LEED sau EDGE, iar dezvoltatorii integrează tehnologii verzi precum panouri solare, sisteme avansate de reciclare a apei sau soluții pentru reducerea amprentei de carbon. Cehia, Polonia și Ungaria conduc acest proces, dar și România și Slovacia fac pași importanți în această direcție.
Forță de muncă stabilă, dar cu provocări legate de calificare
Piața muncii în Europa Centrală și de Est rămâne una dintre cele mai stabile din Europa, cu rate ale șomajului relativ scăzute în piețele cheie. Cu toate acestea, creșterea gradului de automatizare și digitalizare în logistică și producție impune o recalificare rapidă a forței de muncă. Industriile de tip high-tech sau cele orientate spre industria auto și electronică au nevoie de angajați cu competențe tehnice și digitale tot mai avansate.
Polonia și Cehia se confruntă deja cu presiuni semnificative pe piața muncii, în timp ce România, Bulgaria și țările baltice oferă încă un potențial semnificativ de recrutare și formare, mai ales în zonele secundare și terțiare.
România: potențial ridicat, dar cu infrastructură logistică insuficientă
România rămâne una dintre piețele cu cel mai mare potențial de creștere din regiune, însă suferă încă din cauza unei oferte insuficiente de spații moderne și a unor întârzieri în dezvoltarea infrastructurii naționale de transport. Cu un stoc logistic de aproximativ 7 milioane mp, România este în urma Poloniei și Cehiei, dar are o poziționare geostrategică excelentă, mai ales pentru legătura cu Balcanii, Marea Neagră și Ucraina.
Pe fondul creșterii comerțului online și al relocării unor capacități de producție din Asia, dezvoltatorii privați și autoritățile încep să accelereze proiectele de parcuri industriale, centre logistice și terminale intermodale.

Ungaria, Cehia și Slovacia: piețe mature, dar cu diferențe clare
Ungaria devine un pol tot mai important pentru industria componentelor pentru vehicule electrice, baterii și echipamente energetice. Investițiile directe din Asia în această zonă au impulsionat cererea pentru spații industriale moderne, iar Budapesta se conturează ca un hub regional în dezvoltare.
Cehia, în ciuda unui grad foarte scăzut de neocupare (sub 2%), se confruntă cu un deficit de muncitori calificați, în timp ce Slovacia reușește să atragă investiții constante în sectorul auto și în industria grea, mai ales în zona Bratislavei.
Țările baltice și Balcanii: piețe emergente cu profil logistic tot mai clar
Estonia, Letonia și Lituania își intensifică eforturile de integrare în lanțurile logistice europene prin proiecte precum Rail Baltica — o infrastructură feroviară modernă care va conecta regiunea de Nord cu restul UE. Lituania devine tot mai vizibilă ca hub logistic regional, în timp ce Estonia se concentrează pe formate sustenabile și dezvoltări în proximitatea orașelor mari.
În Balcani, Serbia și Croația beneficiază de o poziție strategică în tranzitul rutier și feroviar dintre Europa Centrală și Sudul continentului. Slovenia, cu o abordare echilibrată și o infrastructură modernizată, se evidențiază prin eficiență și stabilitate. Totodată, țări ca Albania, Muntenegru și Bosnia încep să atragă atenția dezvoltatorilor, mai ales pentru proiecte build-to-suit și centre regionale de distribuție.
CEE, un nod logistic în formare pentru Europa viitorului
Pe măsură ce Europa Centrală și de Est se maturizează din punct de vedere logistic și industrial, regiunea capătă un rol strategic tot mai important în contextul european și global. Poziția sa geografică, costurile competitive, creșterea calității infrastructurii și tranziția către sustenabilitate o transformă într-un magnet pentru investiții.
Provocările nu lipsesc: deficitul de forță de muncă, nevoia de educație tehnologică, birocrația și infrastructura subdezvoltată în anumite zone încă frânează potențialul complet al regiunii. Totuși, trendul general este unul pozitiv, iar investitorii par să parieze pe viitorul regiunii ca punct nodal în logistica europeană, într-un climat în care reziliența și proximitatea devin valute forte în economia globală.










