Studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey arată că o treime dintre companiile multinaționale (34%) afirmă că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unei bariere netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activității lor. Totodată, 57% susțin că impactul ar fi moderat, aproximativ 30% dintre aceștia precizează că vor majora prețurile, iar 16% iau în considerare relocarea producției în alte țări sau exportul către alte piețe pentru a atenua impactul unor astfel de măsuri. Sondajul indică faptul că monitorizarea tarifelor și a reacțiilor pe care acestea le generează va fi una dintre caracteristicile-cheie ale politicii fiscale globale în 2025, deoarece probabil tarifele vor înlocui politica fiscală națională în căutarea unui avantaj competitiv global în circumscripțiile lor.

De asemenea, studiul a examinat impactul a cinci teme fiscale majore asupra activității corporațiilor multinaționale, și anume aspectele legate de transparență și raportare (pe primul loc, ca în 2024), urmate de digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în creștere de pe locul cinci anul trecut, deși trebuie remarcat faptul că acest studiu a fost realizat înainte ca UE să simplifice dramatic cerințele de raportare privind sustenabilitatea prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internațională (impozitul minim pe cifra de afaceri – Pilonul II al reformei OCDE) și implicațiile fiscale legate de forța de muncă.

Prima temă – transparența și aspectele de raportare – a creat sarcini administrative care continuă să afecteze companiile multinaționale. De exemplu, 82% dintre respondenții la studiu anticipează că cerințele privind transparența datelor fiscale vor crește în următorii doi-trei ani, în principal determinate de obligațiile aferente raportării publice țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting – Public CbC) și criteriilor de sustenabilitate.

În ceea ce privește a doua temă, digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanți au indicat că autoritățile naționale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE de administrare fiscală 3.0 (administrare modernă și digitală). Cu toate acestea, 77% se așteaptă la beneficii precum îmbunătățirea relațiilor dintre contribuabili și autoritățile fiscale și economii de timp și resurse pentru conformarea fiscală. 22% consideră că vor crește costurilor și complexitatea procedurilor de raportare a declarațiilor.

De asemenea, sondajul a constatat că tot mai multe persoane sunt îngrijorate de faptul că procesele automatizate, cum ar fi facturarea electronică, pot introduce mai multă complexitate decât simplificarea în raportarea fiscală.

Sustenabilitatea a fost a treia temă din acest an, în creștere cu două locuri față de anul trecut, și a fost o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se așteptau ca mecanismul UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) să aibă un impact major.

Ca urmare a evoluției din reforma fiscală internațională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global – Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate dintre participanții la sondaj sunt de părere că vor plăti impozite mult mai mari, dar același procent cred că va fi doar o creștere marginală a taxelor.

Din perspectiva forței de muncă, care este a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanță rămâne o provocare pentru întreprinderi și autoritățile naționale. În acest context, majoritatea participanților au invocat reglementările privind impozitul pe profit (76%), cum ar fi prețurile de transfer și riscul de a crea un sediu permanent, dar și taxele pe muncă (69%) și contribuțiile la asigurările sociale (58%).

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă și incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicții, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung. Modificarea în regim de urgență a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunțate sau impuse de SUA mai multor țări și contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internațională. La acestea se adaugă și anunțul UE potrivit căruia finanțarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care își desfășoară activitatea și vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puțin 100 de milioane de euro. Această incertitudine se manifestă și asupra companiilor multinaționale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaționale în direcția asigurării coerenței și predictibilității reglementărilor în domeniul fiscal.”, a explicat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Aflat la cea de-a 12-a ediție, studiul Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey este realizat anual din 2014 în rândul reprezentanților departamentelor de taxe și al directorilor financiari, pentru a analiza impactul noilor reglementări fiscale aplicabile la nivel internațional asupra companiilor din întreaga lume. Studiul din acest an include opiniile din partea a peste 1.100 de reprezentanți ai companiilor din 28 de țări.