Un program de investiții record
Elveția intenționează să aloce aproape 75 de miliarde de euro pentru modernizarea și extinderea rețelei feroviare naționale. Proiectul vizează atât construirea unor linii noi, cât și adaptarea celor existente, cu scopul de a crește capacitatea și de a îmbunătăți oferta de transport pe calea ferată. La prima vedere, dimensiunea acestui plan ar trebui să garanteze rezultate tangibile. Totuși, nu toți actorii din domeniu consideră că direcția aleasă este cea mai potrivită.
Una dintre vocile critice este SwissRailvolution, o asociație activă în apărarea dezvoltării echilibrate a rețelei feroviare elvețiene. Organizația are rădăcini în comitetul istoric Pro Gottardo – Ferrovia d’Europa, care a reprezentat mult timp interesele cantonale în materie de infrastructură feroviară.
Propunerea controversată a fostului director FFS
Discuțiile au fost reaprinse de o declarație făcută ziarului Tages-Anzeiger de Benedikt Weibel, fost director al Căilor Ferate Federale Elvețiene (FFS). Acesta a sugerat că, în loc să fie continuată extinderea liniei Zurich–Berna, ar fi mai utilă o nouă conexiune între malul stâng al lacului Zurich și Berna, via Zug–Lucerna.
Pentru SwissRailvolution, această idee nu este fundamentată pe analize solide și pare mai degrabă o propunere improvizată. Organizația atrage atenția că, mai mult decât proiecte izolate, ar fi nevoie de o strategie națională clară și discutată politic, care să identifice exact unde există cel mai mare potențial pentru transferul traficului de la șosea la calea ferată.
Riscul unor investiții „fără obiective clare”
Elveția a mai trecut prin programe majore de investiții în infrastructura feroviară:
- peste 6 miliarde de euro în cadrul proiectului Ferrovia 2000,
- alte 18 miliarde de euro pentru traversările feroviare alpine.
Deși aceste proiecte au adus îmbunătățiri vizibile, criticii subliniază că impactul real asupra rețelei nu a fost evaluat corespunzător. Acum, odată cu extinderea planificată pentru 2035 și cu alte proiecte care ar urma să absoarbă cele 75 de miliarde de euro, se ridică întrebarea dacă aceste sume uriașe vor fi folosite eficient.
Exemple de investiții eficiente
SwissRailvolution indică și exemple pozitive care arată că rezultate semnificative pot fi obținute cu investiții mult mai reduse. Noua linie între Berna și Olten a costat sub 32 de milioane de euro pe kilometru și este considerată o intervenție cu impact concret.
În același sens, organizația propune ca o eventuală nouă linie între Lausanne și Geneva să fie analizată prioritar, deoarece ar putea avea costuri mai mici și efecte mai mari decât multiplele proiecte dispersate discutate în prezent.
Un alt exemplu este tunelul Zurich–Aarau, care duce direct în nodul feroviar de la Olten, cunoscut drept cea mai mare „gâtuire” a rețelei elvețiene. Potrivit criticilor, un astfel de proiect ar trebui să fie evaluat cu prioritate, întrucât ar contribui la fluidizarea circulației pe una dintre cele mai aglomerate axe.
Necesitatea unei viziuni pe termen lung
Ceea ce cere SwissRailvolution nu este oprirea investițiilor, ci o abordare strategică la nivel național, care să trateze rețeaua feroviară ca un sistem unitar. Doar astfel se poate decide care proiecte sunt esențiale pentru creșterea capacității, inclusiv în ceea ce privește căile de acces transalpine necesare pentru transportul de marfă.
Asociația avertizează că, fără o strategie coerentă, Elveția riscă să „risipească sume considerabile” pe proiecte fragmentate, cu impact limitat, în loc să se concentreze pe investiții cu adevărat transformative pentru viitorul transportului feroviar.
**sursă foto: SwissRailvolution
