România este un hub de transport important în Europa, iar Bucureștiul este legat de Europa de Vest prin coridorul rutier și feroviar TEN-T IV, care continuă până la portul Constanța de la Marea Neagră, amintește Ti Insight în analiza sa „O nouă eră pentru logistica militară din Europa“. Alte caracteristici ale țării noastre sunt acelea că infrastructura rutieră din anumite puncte din munții Carpați nu are un standard suficient de ridicat pentru a permite mișcarea liberă a echipamentelor militare, că Dunărea domină rutele de transport prin țară, iar aprovizionările venind din porturile Greciei prin Bulgaria trebuie să treacă peste unul dintre cele doar două poduri, creând blocaje semnificative, că podurile au restricții de greutate care limitează numărul de vehicule grele ce pot tranzita în același timp și că rețeaua de drumuri și căi ferate este în general foarte aglomerată, cu trafic militar și civil, mai ales de când a început invazia rusă în Ucraina.
Studiile de fezabilitate privind o nouă autostradă care să conecteze România și Bulgaria sunt în curs de desfășurare, dar este puțin probabil ca aceasta să fie gata înainte de 2030.
În cadrul inițiativei SAFE a UE, România a solicitat finanțare pentru două autostrăzi care o leagă de Moldova, dar ea nu au fost încă aprobată. Iar Rusia a acuzat NATO că plănuiește să folosească Moldova – care nu a solicitat aderarea la Tratatul Nord-Atlantic, dar este candidată la UE – ca hub de aprovizionare pentru operațiunile din Ucraina. UE a furnizat asistență militară Moldovei, iar investițiile în infrastructura de transport care leagă țara de Comunitate ar trebui să fie privite în contextul unui parteneriat mai larg de cooperare economică și de securitate.
