Aviz motivat transmis de Comisia Europeană în dosarul Infr(2020)2318
Pe 11 decembrie, Comisia Europeană a transmis Italiei un aviz motivat în cadrul procedurii de încălcare a dreptului comunitar Infr(2020)2318, marcând a doua etapă formală a mecanismului de infringement prevăzut de legislația Uniunii Europene. Demersul vizează aplicarea incompletă a Directivei (UE) 2019/520, act normativ care stabilește cadrul pentru serviciul european de taxare electronică a drumurilor (EETS) și interoperabilitatea sistemelor de plată a taxelor de infrastructură din statele membre.
Directiva impune un principiu-cheie: utilizatorii infrastructurii rutiere europene trebuie să poată circula pe rețelele taxate din diferite state membre folosind un singur contract și un singur dispozitiv de bord, indiferent de operatorul de taxare sau de statul traversat.
De la o problemă națională la un blocaj regional punctual
Procedura de infringement a fost inițiată în 2020 și viza inițial sistemul italian de colectare electronică a taxelor de drum în ansamblul său. La acel moment, piața era dominată aproape exclusiv de Telepass, iar interoperabilitatea cu alți furnizori EETS era limitată. Între timp, piața italiană a cunoscut o serie de evoluții semnificative, inclusiv intrarea unor noi operatori de servicii de taxare electronică și modernizarea progresivă a infrastructurii de pe rețeaua autostrăzilor din peninsulă.
Comisia Europeană a recunoscut aceste progrese, iar domeniul de aplicare al procedurii a fost restrâns treptat. În comunicările ulterioare, Bruxelles a indicat clar că singura zonă în care interoperabilitatea EETS nu este încă garantată este Sicilia, mai exact secțiunile de autostradă gestionate de Consorzio per le Autostrade Siciliane (CAS).
Această concluzie a fost formalizată în scrisoarea de punere în întârziere suplimentară transmisă Italiei pe 7 mai 2025, care a identificat Sicilia drept punctul critic rămas în implementarea Directivei 2019/520.
Deficiențe tehnice persistente în rețeaua siciliană
Avizul motivat emis în decembrie confirmă că infrastructura de taxare din Sicilia nu permite, în continuare, furnizorilor de servicii EETS să opereze pe rutele insulei. Potrivit Comisiei, sistemele locale de detectare, identificare și plată nu au fost modernizate astfel încât să comunice cu dispozitivele utilizate de operatorii activi în restul Italiei și în celelalte state membre.
În practică, acest lucru înseamnă că șoferii și transportatorii care utilizează echipamente EETS funcționale pe continent nu le pot folosi pe autostrăzile siciliene. Ei sunt obligați fie să încheie contracte separate, fie să recurgă la plăți manuale, ceea ce contravine obiectivului de unicitate și continuitate a sistemului european de taxare electronică.
Pentru operatorii de transport de marfă și pentru companiile logistice, această discontinuitate are implicații directe. Lipsa interoperabilității afectează planificarea rutelor, introduce costuri suplimentare administrative și operaționale și reduce eficiența fluxurilor de transport către și dinspre Sicilia.
Termen-limită de două luni și riscul sesizării CJUE
În documentul transmis autorităților italiene, Comisia Europeană constată că, în ciuda intervalului de timp scurs de la avertismentul din luna mai, măsurile necesare pentru asigurarea interoperabilității depline nu au fost finalizate. Italia are acum la dispoziție un termen de două luni pentru a răspunde avizului motivat.
Răspunsul trebuie fie să demonstreze că modernizarea tehnică a secțiunilor de taxare din Sicilia a fost realizată, fie să prezinte un calendar clar, obligatoriu și credibil pentru finalizarea rapidă a lucrărilor. În lipsa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide trimiterea cazului în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Posibile consecințe financiare pentru statul italian
În eventualitatea unei hotărâri nefavorabile pronunțate de CJUE, Italia ar putea fi obligată să plătească o sumă forfetară și penalități zilnice până la îndeplinirea completă a obligațiilor prevăzute de dreptul european. Aceste sancțiuni sunt concepute pentru a descuraja întârzierile structurale și pentru a asigura aplicarea uniformă a legislației UE pe întreg teritoriul Uniunii.
Dincolo de componenta financiară, cazul subliniază importanța interoperabilității sistemelor de taxare într-o piață internă în care mobilitatea rutieră, transportul de marfă și logistica transfrontalieră depind tot mai mult de soluții digitale integrate. Pentru sectorul transporturilor, finalizarea acestui dosar va reprezenta un test relevant privind capacitatea statelor membre de a alinia infrastructura națională la standardele comune europene.
