O soluție tehnologică pentru iernile extreme
În timp ce o mare parte a Europei se confruntă cu blocaje cauzate de ninsori abundente, China a pus în funcțiune, la 1 ianuarie 2026, un sistem activ de dezgheț pe o autostradă montană din provincia Sichuan. Tehnologia a fost implementată pe sectorul Leibo al autostrăzii Leshan–Xichang și funcționează pe baza unor tuburi termice integrate în structura carosabilului, controlate automat în funcție de condițiile meteorologice.
Sistemul a fost instalat în special în zonele cele mai expuse formării gheții și zăpezii, între Dafengding și Gudui, odată cu deschiderea traficului pe tronsonul Mabian–Zhaojue, la miezul nopții dintre 31 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026. Obiectivul este menținerea continuității circulației pe timp de iarnă și reducerea dependenței de deszăpezirea mecanică și de utilizarea agenților chimici.
Autostrada are o lungime de 152 km și este proiectată ca o arteră cu patru benzi, cu o viteză de proiectare de 80 km/h. Traseul traversează un relief extrem de complex, cu versanți abrupți, chei adânci și zone cu instabilitate geologică, iar ponderea podurilor și tunelurilor ajunge la 82% din lungimea totală.
Investiția pentru acest sector se ridică la aproximativ 335 miliarde yuani, echivalentul a circa 46 miliarde de euro, cu un cost mediu de peste 2 miliarde yuani pe kilometru. Pentru județele Leibo, Meigu și Zhaojue, noua autostradă înseamnă primul acces rutier de mare capacitate, funcțional inclusiv în lunile de iarnă.
De ce a fost nevoie de un sistem de dezgheț activ
Profilul climatic al zonei combină ninsori frecvente cu episoade repetate de îngheț, temperaturile coborând până la –15 °C în perioadele severe. Riscul major apare în zonele tipice mediului montan: intrări și ieșiri de tunel, viaducte expuse vântului, rampe în pantă și porțiuni umbrite pe termen lung. Aici, temperatura carosabilului oscilează rapid în jurul punctului de îngheț, favorizând formarea gheții invizibile, extrem de periculoasă pentru trafic.
Cum funcționează autostrada „încălzită”
Sistemul a fost aplicat selectiv pe aproximativ 7,5 km considerați critici, cu o rețea de tuburi termice instalate pe o lungime totală de 2.374 metri, distribuiți în 27 de segmente. Tuburile sunt montate la circa 15 cm sub suprafața carosabilului și încălzesc doar zona de contact a roților, o bandă de aproximativ 0,8 metri pe fiecare bandă de circulație.
Agentul termic este încălzit cu ajutorul pompelor de căldură aer–fluid, atingând temperaturi de 50–60 °C. La suprafață, sistemul menține asfaltul la 1–2 °C peste zero, suficient pentru a preveni formarea gheții și pentru a topi zăpada la contact. În aceste condiții, până la 20 cm de zăpadă pot fi eliminați în aproximativ cinci ore de funcționare continuă.
Funcționarea este complet automatizată. De-a lungul tronsonului sunt instalați 129 de senzori care monitorizează temperatura suprafeței și condițiile de precipitații. Datele sunt corelate cu informații meteo locale pe o rază de cinci kilometri, permițând activarea preventivă a sistemului înainte de apariția gheții, nu doar ca reacție la eveniment.
Această abordare reduce consumul energetic inutil și mută gestionarea iernii de la intervenție de urgență la prevenție tehnologică.
Comparativ cu deszăpezirea mecanică și utilizarea sărurilor, sistemul termic reduce coroziunea infrastructurii, limitează impactul asupra mediului și crește siguranța în zonele unde intervenția rapidă este dificilă. Costurile se mută de la consumabile și manoperă la energie și mentenanță tehnică, dar oferă o stabilitate superioară a condițiilor de rulare.
Pentru traficul greu, soluția este adaptată solicitărilor ridicate, tuburile fiind protejate la adâncime și proiectate să reziste la sarcini repetate.
Impact asupra logisticii și perspective
Pentru transportul de marfă, beneficiul major este predictibilitatea. Reducerea închiderilor de iarnă și a blocajelor locale scade variabilitatea timpilor de tranzit, un element esențial pentru lanțurile logistice sensibile la timp.
Intrarea în exploatare din ianuarie 2026 transformă acest tronson într-un proiect-pilot la scară mare. Performanța reală în condiții extreme va determina dacă modelul poate fi extins și pe alte autostrăzi montane, marcând un posibil pas înainte în gestionarea infrastructurii rutiere în era schimbărilor climatice.
**Sursă foto: Tranzit AI
