Peste 60% din posturile de șoferi ar putea rămâne vacante în Europa până în 2026, conform estimărilor IRU și ale federațiilor naționale ale transportatorilor, citate de Upply (The outlook for European road freight transport in 2026). Adică aproximativ două milioane de posturi neocupate. Piramida de vârstă oferă o idee mai clară asupra dimensiunii provocării legate de forța de muncă: 30% dintre șoferii activi în prezent în Europa ar urma să se pensioneze până în 2030, 25% dintre cei din Germania au peste 55 de ani, iar în Franța cei cu vârsta peste 50 de ani reprezintă 40% din forța de muncă.
Industria de transport se confruntă în continuare cu dificultăți în atragerea noilor generații, iar una dintre victoriile IRU a fost obținută la sfârșitul lui 2025, odată cu revizuirea directivei privind permisele de conducere, care va permite, în mod special, conducerea camioanelor de la vârsta de 18 ani și conducerea supervizată de la vârsta de 17 ani. În plus, IRU își continuă campania, pledând acum pentru o modificare a regulilor UE privind instruirea periodică a șoferilor de vehicule grele.
O altă provocare cu care se va confrunta industria europeană a transportului în 2026 este, conform aceleiași analize a Upply, Pachetul Automotive, prezentat de Comisia Europeană pe 16 decembrie, care include măsuri pentru sectorul auto, printre care propunerea de a ecologiza flotele de vehicule ale companiilor mari, o modificare a standardului de emisii de CO2 pentru vehiculele grele de marfă și măsuri de simplificare pentru vehiculele comerciale ușoare. Ambițiile inițiale au fost reduse, Comisia eliminând în cele din urmă din propunere cerința de a achiziționa camioane cu emisii zero pentru decarbonizarea flotelor de vehicule ale marilor transportatori. Iar organizațiile profesionale din transportul rutier au salutat succesul acestui demers al lor de a reduce ambițiile inițiale ale Comisiei și faptul că producătorilor de camioane li se permite o flexibilitate mai mare prin modificarea standardelor de emisii de CO2 pentru vehiculele grele.
În plus, transportatorii rutieri sunt pe punctul de a obține o nouă amânare, dorită de ei, cu un an, a integrării acestei industrii în sistemul de comercializare a emisiilor (ETS 2), care deci ar urma să se aplice începând cu 1 ianuarie 2028, în loc de 1 ianuarie 2027. Totuși, ei trebuie să se pregătească încă de acum, deoarece creșterea costurilor va fi semnificativă pentru cei care nu se angajează într-o traiectorie de reducere a emisiilor.
O altă măsură luată, revizuirea directivei Eurovinieta, duce la includerea taxei pe emisiile de CO2 în taxele de drum din tot mai multe țări europene, după ce Germania a dat tonul în decembrie 2023, urmată de Austria, Republica Cehă, Danemarca, Slovacia, Slovenia ș.a. Iar de la jumătatea lui 2026 urmează Olanda și România.
Dacă la aceste reglementări adăugăm rețeaua în expansiune de zone cu emisii reduse din orașe, este clar că transportatorii rutieri au tot interesul să investească masiv în flote mai verzi. Însă costul rămâne un obstacol major în condițiile în care marjele de profit din domeniu sunt atât de mici, mai ales în ultimii doi ani. IMM-urile din transportul rutier de marfă au costuri suplimentare estimate între 100.000 și 150.000 de euro pentru înlocuirea unui camion diesel cu un model electric sau pe hidrogen, ceea ce riscă să accentueze disparitățile dintre marile grupuri de logistică, în stare să suporte aceste costuri, și firmele mici.
Decarbonizarea nu este însă singura transformare tehnologică profundă din Europa. În 2026, Germania a anunțat că va investi masiv în inteligență artificială (AI) și în vehicule autonome. DHL și Daimler Trucks (prin subsidiara sa nord-americană) vor folosi AI pentru a optimiza lanțurile de aprovizionare, reducând astfel costurile și timpii de livrare. Iar Olanda acordă o atenție deosebită camioanelor autonome, mai ales că beneficiază de un ecosistem favorabil, în care conlucrează sprijinul public, mediul academic și infrastructura avansată.
La nivelul Europei însă există o mare diferență între țări în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale în transporturi. Franța, deși ușor în urmă, dezvoltă inovații care sporesc agilitatea și reziliența, pentru a moderniza logistica. Spania este una dintre cele mai dinamice țări europene în ceea ce privește AI, cu peste 2.800 de companii care oferă astfel de soluții și care angajează mai mult de 100.000 de oameni, dar sectorul transporturilor se situează pe ultimul loc în clasamentul domeniilor de activitate care adoptă AI.
Aceste inovații ar trebui să-i permită și ele Europei să scadă cu 30% emisiile din logistică până în 2030, iar tehnologia va deveni tot mai mult un factor cheie de diferențiere competitivă, prevestind o concentrare a sectorului, concluzionează analiștii Upply.
