ARMO a transmis un set de clarificări oficiale privind impactul fiscal și logistic al taxării coletelor provenite din afara Uniunii Europene, în contextul unor informații vehiculate recent în spațiul public pe care asociația le consideră inexacte sau bazate pe premise eronate.

Potrivit datelor prezentate de ARMO, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală în 2025, însă mai puțin de 10% dintre acestea au ajuns direct pe teritoriul național. Majoritatea au intrat în Uniunea Europeană prin huburi logistice regionale din alte state membre, conform practicilor curente din industria de curierat și e-commerce.

Asociația subliniază că analizarea exclusivă a coletelor care aterizează direct în România distorsionează realitatea logistică, întrucât ignoră funcționarea integrată a pieței unice europene.

Nu există dovezi privind o „prăbușire” a traficului cargo

ARMO respinge afirmațiile referitoare la o presupusă scădere structurală a traficului cargo ca urmare a introducerii taxei logistice. Conform asociației, datele publice disponibile nu confirmă o astfel de evoluție, iar estimările privind pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro se bazează pe ipoteze greșite și metodologii neverificabile.

În special, aceste estimări pornesc de la presupunerea eronată că România ar fi pierdut venituri din taxe vamale pentru colete cu valoare declarată sub 150 de euro.

Regimul vamal pentru coletele sub 150 de euro

ARMO reamintește că în prezent, coletele cu valoare declarată sub 150 de euro sunt scutite de taxe vamale, conform legislației europene în vigoare. Această exceptare este cunoscută la nivelul UE ca fiind una dintre cauzele concurenței neloiale exercitate de comercianți extracomunitari asupra pieței europene.

Tocmai din acest motiv, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări, prin introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro pe produs, măsură care urmează să se aplice începând cu 1 iulie 2026. Această taxă este distinctă de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană.

ARMO subliniază că taxele vamale reprezintă resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. În consecință, România nu poate pierde venituri care nu i-au revenit niciodată.

În paralel cu modificările de natură vamală, Uniunea Europeană a agreat introducerea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, ca răspuns la volumul tot mai mare de colete cu valoare redusă din afara UE și la presiunea exercitată asupra autorităților vamale naționale.

ARMO atrage atenția că normele de implementare ale taxei logistice nu au fost încă adoptate și solicită autorităților competente clarificarea rapidă a acestora, pentru a asigura:

• predictibilitate pentru operatorii economici;
• aplicare uniformă la nivel național;
• evitarea interpretărilor divergente și a estimărilor speculative privind impactul măsurii.

Asociația precizează că măsuri similare sunt implementate sau analizate și în alte state membre, ceea ce confirmă caracterul coordonat al inițiativei la nivel european.

Diferența dintre procedurile H7 și H1

Un alt punct de confuzie identificat de ARMO este amestecarea procedurilor vamale H7 și H1:

• Procedura H7 se aplică coletelor cu valoare redusă; TVA este plătită de consumator la momentul comenzii și ulterior virată statului.
• Procedura H1 vizează importurile comerciale obișnuite; TVA se achită la vamă, în statul de import.

Taxa logistică se aplică exclusiv coletelor mici (H7) și nu afectează importurile comerciale (H1). Prin urmare, afirmații de tipul „statul nu mai încasează TVA” sunt incorecte, deoarece TVA continuă să fie colectată indiferent de statul membru prin care coletul intră în UE.

Importurile comerciale, un avantaj pentru consumatori

ARMO arată că o eventuală creștere a importurilor realizate prin procedura H1 poate fi benefică pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale:

• să exercite controale mai riguroase privind conformitatea și siguranța produselor;
• să asigure respectarea standardelor europene;
• să contribuie la un cadru concurențial mai echitabil.

În final, ARMO consideră că o parte semnificativă a informațiilor vehiculate public se bazează pe ipoteze false, conducând la concluzii care nu rezistă unei analize fiscale elementare. Asociația își reafirmă rolul de promotor al unei dezbateri informate privind comerțul electronic și regimul fiscal aplicabil și respinge ferm răspândirea informațiilor inexacte care pot induce în eroare publicul și mediul de afaceri.