Într-un interviu acordat postului public LRT, procurorul regional din Vilnius, Edita Ignatavičiūtė, specializată în dosare privind traficul de persoane și munca forțată, a subliniat că abuzurile din logistică și transport nu reprezintă situații izolate, ci indică existența unor practici sistemice. Potrivit Parchetului, mai multe companii ar fi construit modele de afaceri bazate pe recrutarea de forță de muncă ieftină din afara Uniunii Europene și pe utilizarea unor mecanisme coercitive în raport cu șoferii. În timp, aceste practici ar fi devenit standardizate, ceea ce îngreunează delimitarea clară între încălcări administrative și fapte cu relevanță penală.
Autoritățile întâmpină dificultăți în colectarea probelor
Autorităţle lituaniene au declanșat o anchetă extinsă în urma perchezițiilor desfășurate la nivel național în mai 2025, vizând posibile cazuri de exploatare a șoferilor străini angajați în sectorul transporturilor. După un an de investigații, procurorii afirmă că au o imagine detaliată asupra mecanismelor prin care ar fi fost realizată exploatarea, însă volumul ridicat de date și complexitatea documentației prelungesc procedurile. În numeroase situații, companiile implicate nu ar fi păstrat sau nu ar fi pus la dispoziție documente esențiale – contracte de muncă, fluturași de salariu, registre de pontaj –, ceea ce complică verificarea exactă a remunerațiilor și a deducerilor aplicate.
Există cazuri în care șoferii nu au primit nici măcar situații detaliate ale salariilor, iar autoritățile au fost nevoite să apeleze la specialiști IT și experți financiari pentru a reconstrui fluxurile de plată și pentru a identifica eventuale diferențe sau fraude în calcularea drepturilor salariale.
Procurorul a subliniat că ancheta este una de amploare și că nu poate fi încheiată foarte repede. Dosarele urmează să fie înaintate instanței, iar procedurile judiciare pot dura o perioadă îndelungată.
Vulnerabilitatea șoferilor din țări terțe accentuează riscul de abuz
O parte semnificativă a șoferilor vizați provin din state din afara UE, cu nivel de dezvoltare economică mai redus. Mulți dintre aceștia ajung în Lituania deja îndatorați, după ce au suportat costuri pentru intermediere și relocare. În practică, salariile primite ar fi fost mai mici decât cele promise, iar deducerile pentru cazare, hrană sau alte servicii ar fi amplificat presiunea financiară.
În plus, barierele lingvistice și lipsa cunoașterii cadrului juridic local reduc capacitatea acestor lucrători de a-și apăra drepturile. Situațiile descrise indică un risc crescut de dependență economică față de angajator și de acceptare a unor condiții contractuale dezavantajoase.
Reprezentanții Parchetului au precizat că scopul investigațiilor nu este destructurarea companiilor, ci corectarea practicilor ilegale și protejarea demnității lucrătorilor.
**Sursă foto: Tranzit AI
