Numărul companiilor care au intrat în insolvență în România a continuat să crească în ultimii trei ani, pe fondul încetinirii economice, al presiunilor fiscale și al deteriorării mediului de afaceri. Datele analizate de Coface România arată că, după creșterea semnificativă din 2024, trendul ascendent s-a menținut și în 2025, chiar dacă într-un ritm mai moderat.
În 2025 au fost deschise 7.553 de proceduri noi de insolvență, cu 3,84% mai multe decât în 2024, când s-au înregistrat 7.274 de cazuri. La rândul său, anul 2024 a marcat o creștere de 9,38% față de 2023, când numărul insolvențelor a fost de 6.650. Evoluția indică o acumulare graduală a presiunilor asupra mediului antreprenorial, după perioada de revenire economică post-pandemie.
Context economic: creștere slabă și presiuni fiscale
Anul 2024 a fost caracterizat de o decelerare a creșterii economice. Economia României a avansat cu aproximativ 1%, comparativ cu 2,1% în 2023 și 4,1% în 2022, în timp ce deficitul bugetar a ajuns la 8,6% din PIB. Inflația ridicată și costul mare al finanțării au pus presiune asupra companiilor, iar scăderea consumului a amplificat riscul de insolvență în sectoarele dependente de cererea internă.
În 2025, mediul economic a devenit și mai instabil. Economia României a înregistrat o creștere de doar 0,6%, în timp ce inflația a urcat la 9,7% în decembrie, iar datoria guvernamentală a depășit pentru prima dată 60% din PIB. În paralel, deficitul bugetar a rămas ridicat, la 8,2% din PIB conform metodologiei ESA.
La nivel internațional, economia europeană a fost influențată de tensiunile geopolitice generate de războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Slăbirea economiei Germaniei, principalul partener comercial al României, a avut un impact direct asupra exporturilor românești și implicit asupra activității companiilor.
Potrivit Alinei Popa, Country Manager Coface România, mediul antreprenorial s-a confruntat în 2025 cu multiple provocări: scăderea cererii, creșterea costurilor operaționale și introducerea unor noi măsuri fiscale începând cu luna august.
Sectoarele cu cele mai multe insolvențe
Distribuția sectorială a insolvențelor a rămas relativ stabilă în ultimii ani. În 2025, primele trei sectoare după numărul de companii intrate în insolvență au fost:
- Comerț cu ridicata și cu amănuntul / repararea autovehiculelor și motocicletelor – 1.844 cazuri
- Construcții – 1.580 cazuri
- Transport și depozitare – 939 cazuri
Aceste trei domenii concentrează aproximativ 58% din totalul insolvențelor înregistrate în 2025. Sectorul comerțului rămâne cel mai afectat, chiar dacă numărul cazurilor a scăzut ușor față de 2024, când au fost raportate 1.927 insolvențe.
În 2024, structura sectorială a fost similară: comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare au cumulat aproape 59% din totalul insolvențelor, indicând vulnerabilități persistente în sectoarele cu un număr mare de companii active și cu marje relativ reduse.
Creșterea insolvențelor în rândul companiilor mari
Un aspect important evidențiat de analiză este creșterea numărului de insolvențe în rândul companiilor cu dimensiuni mai mari. În 2025, 684 de companii cu cifră de afaceri de peste 0,5 milioane de euro au intrat în insolvență, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, comparativ cu 610 companii în 2024.
În anul precedent, creșterea a fost și mai evidentă în rândul firmelor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane de euro, unde s-au înregistrat cu 75% mai multe insolvențe decât în 2023. Aceste companii aveau datorii totale de aproximativ 2,5 miliarde de euro și peste 10.000 de angajați, ceea ce evidențiază impactul economic mai amplu al acestor proceduri.
Pe fondul presiunilor financiare, tot mai multe companii încearcă să evite insolvența prin mecanisme de restructurare. Numărul procedurilor de concordat preventiv a crescut semnificativ în ultimii ani:
- 61 proceduri în 2023
- 96 proceduri în 2024
- 221 proceduri în 2025
Această evoluție indică o utilizare tot mai frecventă a instrumentelor de restructurare, pe măsură ce companiile încearcă să își reorganizeze activitatea înainte de intrarea în insolvență.
Probleme de lichiditate și întârzieri la plată
Creșterea insolvențelor este însoțită și de deteriorarea comportamentului de plată în economie. După un minim istoric înregistrat în 2021, valoarea totală a instrumentelor de plată refuzate a crescut semnificativ în ultimii doi ani.
În 2025, suma totală refuzată la plată a ajuns la 3,5 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Numărul instrumentelor refuzate a crescut cu 12% față de 2024, ajungând la 43.600.
Din punct de vedere geografic, cele mai multe insolvențe continuă să fie înregistrate în București, care concentrează aproximativ 18% din totalul cazurilor, cu 1.359 de proceduri deschise în 2025. Capitala este urmată de județe cu o activitate economică intensă, precum Bihor și Cluj.
O distribuție similară a fost observată și în 2024, când cele mai multe insolvențe au fost raportate în București, Bihor, Cluj și Timiș, aceste zone cumulând peste jumătate din totalul procedurilor deschise.
În ciuda creșterii numărului de insolvențe, mediul de afaceri din România continuă să fie unul dinamic. În 2025 au fost înregistrate 153.425 de noi companii, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, în timp ce numărul firmelor radiate a fost de 83.233, un nivel similar cu cel din 2024.
În total, în România există peste 1,29 milioane de companii active din punct de vedere juridic, dintre care aproximativ 450.000 sunt PFA-uri.
În aceste condiții, managementul riscului și o guvernanță financiară solidă devin elemente esențiale pentru stabilitatea firmelor. Tendința de creștere a insolvențelor din ultimii trei ani sugerează că mediul antreprenorial intră într-o perioadă de ajustare structurală, în care companiile cu o capitalizare slabă sau cu dependență ridicată de finanțare externă vor rămâne cele mai vulnerabile.
