Ana-Maria Săbiescu, Director, Impozitare Indirectă, Deloitte România, a transmis printr-un material de opinie că de la începutul acestui an, persoanele fizice din România care fac cumpărături online produse din afara Uniunii Europene (UE), cu o valoare cumulată mai mică de 150 de euro, trebuie să plătească o taxă de 25 de lei/colet (echivalentul a 5 euro). Anterior, coletele cu o valoare mai mică decât această sumă erau scutite de taxe. La nivelul UE, se discută propunerea de a percepe taxe logistice pentru astfel de colete, dar nu s-a ajuns încă la un consens în acest sens. Cu toate acestea, România și Italia au decis să pună în aplicare această politică începând cu 1 ianuarie 2026, însă trebuie menționat că, în Italia, taxa este de doar 2 euro/colet. În plus, statele membre ale UE au ajuns la o nouă reglementare: pe lângă taxele existente, vor percepe o taxă vamală de 3 euro pentru fiecare articol importat din afara UE, începând cu jumătatea lui 2026. În acest context, cel puțin în România, costul pentru cumpărăturile online de produse din afara UE vor deveni prohibitive.
Comerțul electronic a devenit o parte integrantă a modului de cumpărare al consumatorilor europeni (conform unui studiu al UE, 70% dintre consumatori fac cumpărături online în mod regulat), iar în ultimii ani, numărul livrărilor cu valoare redusă (sub 150 de euro) expediate din afara UE către clienții din UE a crescut exponențial.
În 2022, UE a importat un total 1,2 miliarde de colete de mică valoare, iar în anii următori această cifră s-a dublat de la an la an (2,4 miliarde în 2023 și 4,6 miliarde în 2024). Aceasta înseamnă că, în 2024, în UE se importau zilnic aproximativ 12,5 milioane de colete cu valoarea sub 150 de euro.
Cele două direcții de acțiune propuse de UE
Prin urmare, costurile și eforturile autorităților vamale pentru procesarea acestor mărfuri importate (care necesită în continuare îndeplinirea anumitor formalități) au crescut semnificativ. Pe de altă parte, întreprinderile europene de comerț electronic au început să susțină că le este afectată competitivitatea și au solicitat instituțiilor europene să ia măsuri pentru a le proteja drepturile în raport cu competitorii externi.
În acest context, statele membre ale UE au început să analizeze două direcții de acțiune: introducerea unei taxe logistice (de manipulare/procesare), menită să compenseze costurile tot mai mari pe care autoritățile vamale le au cu supravegherea și derularea fluxului semnificativ de colete, precum și aplicarea unei taxe vamale de 3 euro per articol pentru coletele aferente comerțului electronic cu o valoare mai mică de 150 de euro, menită să elimine sau să reducă avantajul competitiv de care beneficiază companiile care efectuează livrări din afara Uniunii Europene către piața internă a UE.
Cum funcționează taxa logistică în România?
Pentru fiecare colet provenit din afara UE și care intră pe teritoriul României, cu o valoare declarată sub 150 de euro, se va percepe o taxă logistică de 25 de lei. Taxa se aplică bunurilor achiziționate de persoane fizice prin canale electronice (B2C), indiferent de țara prin care intră în spațiul comunitar (eliminând astfel situația în care mărfurile sunt importate mai întâi fără taxe prin alte state membre, cum ar fi Bulgaria, și apoi transportate în România). Coletele care nu sunt livrate destinatarului final în România nu sunt supuse acestei taxe.
Obligația de a achita taxa logistică revine furnizorului de bunuri, expeditorului coletului sau entității care facilitează vânzarea la distanță a bunurilor prin intermediul unei platforme digitale.
În cazul coletelor returnate de destinatarii din România, taxa de logistică nu se rambursează, în conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 34/2014 (care reglementează drepturile consumatorilor).
Conform OUG 34/2014 (care reglementează drepturile consumatorilor), privind serviciile poștale, obligația de a colecta, declara și transfera taxa logistică către Agenția Națională de Administrare Fiscală (cel târziu până la data de 25 a lunii următoare finalizării livrării) revine furnizorului de servicii poștale (compania de curierat) care livrează coletul destinatarului final. Compania de curierat are obligația de a păstra evidența coletelor livrate timp de cinci ani.
Amenzi și sancțiuni
Nerespectarea obligației de a declara, în termenul prevăzut de lege, numărul de colete livrate din afara Uniunii Europene se sancționează cu o amendă cuprinsă între 2.000 și 3.500 de lei (400–700 de euro).
În plus, în cazul neîndeplinirii obligației de păstrare a evidenței detaliate a transporturilor supuse impozitării pe o perioadă de cinci ani, amenda este cuprinsă între 6.000 și 10.000 de lei (1.200-2.000 de euro).
Pentru neîndeplinirea obligației de declarare a taxelor colectate, amenda este egală cu suma taxelor nedeclarate, dar nu poate fi mai mică de 1.000 de lei (200 de euro).
În același timp, neplata taxei logistice la bugetul de stat în termen de 30 de zile de la declarare se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.
În acest context, toți operatorii din lanțul unei tranzacții de comerț electronic trebuie să acționeze rapid pentru a evalua impactul taxei logistice și a asigura conformitatea, adică să ia măsuri pentru implementarea, administrarea și identificarea unor soluții de gestionare a taxei logistice în viitor, mai ales având în vedere că la jumătatea acestui an va fi introdusă o taxă de 3 euro/articol. Odată cu aplicarea celor două taxe, costurile pentru comercianții extra-comunitari care desfășoară vânzări online pe teritoriul UE vor crește semnificativ, iar bugetul consumatorilor europeni va fi, de asemenea, afectat. În România, având în vedere că taxa de logistică (5 euro/colet) este deja destul de ridicată și că la jumătatea anului va fi introdusă o altă taxă vamală de 3 euro/colet, presiunea va fi și mai mare.
