Potrivit celor mai recente studii, Bucuresti este orasul cu cea de-a treia cea mai mare densitate de masini din lume, iar asta poate fi o dovada pozitiva ca locuitorii sai prospera. Insa faptul ca infrastructura nu tine pasul cu boom-ul inmatricularilor imprima ideea unei nevoi acute de gasire a unor solutii de trafic si de mobilitate durabila care sa imbunatateasca si calitatea vietii din punct de vedere al aerului respirat, este una dintre concluziile reiesite din simpozionul „Mobilitate durabila, solutii de trafic, transport public si logistica“, organizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK) din Romania.
In acest context, este imbucurator trendul de deschidere tot mai mare catre automobile electrice, ca si orientarea municipalitatii catre achizitia de mijloace de transport in comun electrice, insa aceste aspecte nu compenseaza, de exemplu, faptul ca metroul bucurestean nu acopera nici 50% din cartiere, ca sa nu mai vorbim de periferii. Insa, potrivit lui Johannes Becker, partener TPA Romania, sunt disponibile fonduri europene pentru mobilitate urbana. „Pana in iunie 2019, a fost deschis un program pentru autoritatile publice, existand posibilitatea ca orasele sa acceseze fonduri europene pentru masuri in legatura cu transportul public ecologic, de la achizitia de autobuze electrice, pe gaz sau hibride, achizitia de tramvaie, pregatirea sinelor sau pentru statii mai moderne, e-ticketing sau benzi de biciclete si autobuze. Insa, orasele, pentru a fi eligibile, aveau nevoie de un plan de mobilitate, iar asta a intarziat programul. Majoritatea nici nu au avut, nici nu stiau cum se face. Ca urmare, multe proiecte au fost tarziu aprobate, iar licitatiile abia acum incep“, a punctat acesta, atragand atentia ca nu s-au cheltuit nici 20% din fondurile disponibile in perioada de finantare 2014-2020. „In perioada urmatoare vor fi mai multe fonduri disponibile pentru programele care contribuie la reducerea de emisii de CO2. Nu va mai fi asa de usor pentru Guvern sa finanteze din fonduri europene constructia de autostrazi, pentru ca cel putin 30% (circa 7-8 milioane de euro) din toate fondurile europene trebuie sa aiba un efect pozitiv climatic. Mai mult, CE a hotarat ca se vor investi pana in 2030 o mie de miliarde de euro in masuri care ajuta clima si, cu siguranta, vor fi si de aici multi bani disponibili pentru transporturi.“
Mai multe amanunte puteti afla din numarul urmator al revistei Tranzit.
