Primul trimestru din 2026 aduce un semnal important pentru mediul de afaceri din România: presiunea economică începe să se deplaseze către companiile cu masă critică în economie. Potrivit unei analize realizate de CITR, numărul firmelor mari intrate în insolvență a crescut puternic în primele trei luni ale anului, ceea ce sugerează că dificultățile financiare nu mai rămân izolate la nivelul businessurilor mici, ci se propagă tot mai sus în structura companiilor.
În intervalul ianuarie-martie 2026, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență. În perioada similară din 2025, doar două firme din această categorie ajunseseră în aceeași situație. Cele 19 companii reunesc active imobilizate de aproximativ 187 de milioane de euro și datorii totale de peste 448 de milioane de euro, în timp ce 884 de angajați sunt afectați direct de deschiderea procedurilor.
Dacă pragul este coborât la companiile cu active de peste 1 milion de euro, tabloul rămâne la fel de apăsat. În primul trimestru din 2026 au intrat în insolvență 66 de companii de impact, comparativ cu 25 în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de 164% într-un singur an. Practic, deteriorarea nu mai apare doar în zona firmelor vulnerabile și subcapitalizate, ci începe să atingă societăți care au greutate reală în economie, volume mari de activitate și relații comerciale extinse.
La nivelul întregii economii, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în primul trimestru din 2026, cu 14,3% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Dintre acestea, 738 au fost deschise doar în luna martie, ceea ce înseamnă aproximativ 40% din totalul trimestrului. Pentru CITR, această concentrare spre finalul perioadei analizate sugerează o accelerare a tensiunilor financiare și ridică posibilitatea ca ritmul insolvențelor să rămână ridicat și în trimestrul al doilea.
Analiza arată și că agricultura traversează cea mai abruptă deteriorare. Rata normalizată a insolvențelor aproape s-a dublat într-un singur an, pe fondul efectelor climatice severe din 2024, al costurilor ridicate de finanțare și al dezechilibrelor persistente din lanțurile globale de aprovizionare. Este unul dintre sectoarele unde vulnerabilitatea s-a accentuat rapid și unde combinația dintre factori externi și presiunea financiară internă începe să producă efecte mai vizibile.
În categoria companiilor mari intrate în insolvență, cele mai multe provin din industrie și producție. Opt dintre cele 19 firme cu active de peste 4 milioane de euro activează în domenii precum panificație, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice. În aceste sectoare, dificultățile vin din suprapunerea mai multor factori: costuri ridicate de producție, finanțare mai scumpă, cerere externă mai slabă și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare.
Pe acest fond, încetinirea economiei germane apasă suplimentar asupra companiilor românești integrate în lanțurile industriale europene, în special asupra celor din producție și componente industriale. Cum Germania rămâne principalul partener comercial al României, slăbirea cererii și reducerea comenzilor din această piață se transmit direct către firmele locale care depind de export sau de producția pentru clienți industriali externi.
CITR atrage atenția și asupra diferenței dintre percepția creată de numărul brut de insolvențe și riscul real din economie. Deși comerțul continuă să genereze multe cazuri în termeni absoluți, raportarea la numărul total de companii active schimbă ordinea vulnerabilităților. Construcțiile apar drept sectorul cu cea mai mare expunere, în timp ce comerțul are o rată normalizată apropiată de media economiei. La polul opus, IT-ul și comunicațiile rămân cele mai stabile, cu o rată de doar 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active.
Intervenția timpurie devine esențială. Instrumente precum concordatul preventiv, restructurarea extrajudiciară sau acordurile negociate cu creditorii pot face diferența între o dificultate temporară și una care devine structurală. Cu cât reacția companiei vine mai devreme, cu atât șansele de redresare rămân mai mari.
Analiza indică și o posibilă ameliorare în 2027, când România ar putea înregistra o scădere de 6% a insolvențelor. Până atunci însă, datele din primul trimestru din 2026 arată o economie în care presiunea financiară începe să afecteze tot mai mult companiile mari, iar efectele acestui proces nu mai rămân limitate la bilanțul unei singure firme, ci se transmit în lanț către furnizori, creditori, angajați și parteneri comerciali.
