Confetra cere guvernului italian să renunțe la taxa națională de 2 euro aplicată coletelor mici provenite din afara Uniunii Europene, înainte ca măsura să intre efectiv în vigoare de la 1 iulie 2026. Confederația susține că taxa nu ar aduce veniturile bugetare așteptate, ci ar reduce traficul procesat prin Italia și ar slăbi poziția logistică a țării în raport cu alte state membre.
Solicitarea a fost transmisă pe 11 iunie ministrului Economiei și Finanțelor, Giancarlo Giorgetti, printr-o scrisoare semnată de Carlo De Ruvo, președintele Confetra. Potrivit organizației, datele disponibile pentru primele luni ale anului arată deja o scădere puternică a expedierilor vămuite în Italia, chiar înainte ca taxa să intre pe deplin în aplicare. Confetra estimează că pierderea de trafic a depășit 50%, iar o parte importantă a fluxurilor s-a mutat către alte puncte de intrare în Uniunea Europeană.
Taxa de 2 euro riscă să reducă traficul, nu să crească veniturile.
Măsura italiană vizează expedierile de valoare mică, sub 150 de euro, provenite din afara Uniunii Europene. Inițial, taxa a fost gândită ca un instrument de acoperire a costurilor administrative legate de gestionarea importurilor de colete mici, în contextul creșterii accelerate a comerțului online extracomunitar.
Confetra consideră însă că efectul practic este diferit de cel urmărit de autorități. În loc să aducă venituri suplimentare stabile la buget, taxa ar determina operatorii și platformele să redirecționeze importurile către alte țări europene care nu aplică un cost național similar. Astfel, coletele destinate consumatorilor italieni pot intra în Uniune prin Belgia, Țările de Jos sau Ungaria, fiind ulterior redistribuite către Italia.
Pentru sistemul logistic italian, această schimbare nu înseamnă doar pierderea unei părți din taxele potențiale, ci și reducerea volumelor procesate de aeroporturi, operatori de curierat, firme de handling, depozite, comisionari vamali și transportatori.
Primele luni din 2026 au arătat cât de rapid se pot muta fluxurile.
Confetra invocă date ale Agenției Vămilor, potrivit cărora expedierile vămuite în Italia au scăzut cu peste 50% în primele două luni ale anului 2026, înainte de amânarea aplicării taxei până la 1 iulie. Această evoluție este folosită de confederație ca argument că piața reacționează foarte repede la diferențele de cost dintre statele membre.
În logistica de ecommerce, rutele sunt flexibile, iar marile platforme internaționale își pot muta volumele acolo unde taxele, timpii de procesare și procedurile vamale sunt mai avantajoase. Odată ce fluxurile sunt reorganizate prin alte huburi, revenirea lor în Italia poate deveni dificilă, mai ales dacă operatorii investesc în capacități noi în țările alternative.
De aceea, Confetra avertizează că problema nu trebuie privită ca o simplă scădere temporară a traficului. Riscul mai mare este pierderea structurală a competitivității sistemului logistic italian, într-un segment în care volumele de colete mici cresc rapid la nivel european.
Calculul Confetra arată un posibil paradox fiscal.
În scrisoarea transmisă guvernului, Confetra compară două scenarii pentru perioada iulie-noiembrie 2026. Punctul de plecare este venitul anual estimat al taxei italiene, de 245 de milioane de euro, echivalent cu aproximativ 122,5 milioane de expedieri taxabile pe an.
La acest flux s-ar adăuga, începând cu 1 iulie 2026, noua taxă vamală temporară europeană de 3 euro pe articol pentru coletele de valoare mică provenite din afara UE. Confetra include în calcul și faptul că 25% din venitul aferent taxelor vamale rămâne statului membru în care are loc importul.
În varianta teoretică în care traficul nu ar scădea, Italia ar putea obține venituri atât din taxa națională, cât și din partea care îi revine din taxa vamală europeană. Confetra consideră însă că acest scenariu nu este realist, deoarece aplicarea taxei italiene a demonstrat deja că poate împinge cel puțin jumătate din volume către alte state membre.
Eliminarea taxei ar aduce, în calculul Confetra, venituri mai mari decât menținerea ei.
În primul scenariu analizat de Confetra, Italia păstrează taxa națională de 2 euro, dar pierde 50% din trafic. În această variantă, veniturile cumulate din taxa italiană și din cota aferentă taxei vamale europene ar ajunge la 127,6 milioane de euro în perioada iulie-noiembrie 2026.
În al doilea scenariu, taxa națională este eliminată, iar traficul este păstrat integral pe teritoriul italian. Statul nu mai încasează cei 2 euro pe colet, dar recuperează întreaga cotă care îi revine din taxa vamală europeană, estimată la 153,1 milioane de euro pentru aceeași perioadă.
Diferența dintre cele două scenarii este de 25,5 milioane de euro în favoarea eliminării taxei naționale. Din perspectiva Confetra, acesta este paradoxul fiscal al măsurii: o taxă introdusă pentru a crește veniturile publice poate ajunge să reducă încasările, dacă determină mutarea importurilor către alte țări.
Suprapunerea cu taxa europeană complică și mai mult situația.
Discuția din Italia se suprapune cu schimbarea care va avea loc la nivelul întregii Uniuni Europene. De la 1 iulie 2026, importurile de valoare mică, de până la 150 de euro, provenite din afara UE, vor fi supuse unei taxe vamale temporare de 3 euro pe articol. Măsura europeană urmărește să reducă avantajul de care au beneficiat până acum coletele mici extracomunitare și să aducă un tratament mai echilibrat între comercianții europeni și platformele internaționale.
Pentru Italia, problema este că taxa națională de 2 euro ar putea funcționa în paralel cu taxa europeană. În acest caz, costul suplimentar ar ajunge la 5 euro pentru unele expedieri, ceea ce ar face importul prin Italia mai puțin atractiv decât prin alte state membre.
Confetra susține că această diferență de cost poate fi suficientă pentru a schimba traseele logistice, mai ales în cazul coletelor cu valoare redusă, unde câțiva euro pot influența decisiv marja comercială și prețul final.
Miza este mai mare decât venitul unei singure taxe.
Poziția Confetra nu apără doar operatorii de curierat sau firmele de handling afectate direct de scăderea volumelor. Confederația încearcă să arate că o taxă aplicată unilateral poate afecta întregul ecosistem logistic italian, de la aeroporturi și terminale până la servicii vamale, depozitare și transport intern.
Într-o piață europeană unică, importurile nu se opresc neapărat în țara unde se află consumatorul final. Ele intră acolo unde costurile și procedurile sunt cele mai eficiente, apoi sunt redistribuite rapid în interiorul Uniunii. Dacă Italia devine mai scumpă decât alte huburi europene, riscă să piardă volume care, odată relocate, pot rămâne pe noile rute chiar și după o eventuală corectare a legislației.
Pentru Confetra, soluția este eliminarea imediată a taxei italiene de 2 euro și alinierea la cadrul european comun. În acest fel, Italia ar evita un dezavantaj competitiv intern în raport cu alte state membre și ar putea păstra o parte mai mare din fluxurile de ecommerce extracomunitar în propriul sistem logistic.
Decizia guvernului va arăta dacă Italia mizează pe taxare națională sau pe competitivitate logistică.
Cazul italian arată cât de sensibilă a devenit fiscalitatea coletelor mici în Europa. Statele caută soluții pentru a răspunde creșterii importurilor extracomunitare, dar orice măsură națională trebuie calibrată atent, pentru că fluxurile se pot muta rapid către piețe vecine.
Menținerea taxei de 2 euro ar putea aduce venituri directe pe fiecare colet care intră prin Italia, dar riscă să reducă baza de taxare prin pierderea traficului. Eliminarea ei ar însemna renunțarea la un venit național imediat, dar ar putea păstra volumele pe teritoriul italian și ar permite statului să beneficieze de cota aferentă taxei vamale europene.
Disputa dintre Confetra și guvern nu este doar despre o taxă aplicată cumpărăturilor online din afara UE. Este o discuție despre rolul Italiei în logistica europeană de ecommerce și despre riscul ca măsurile fiscale naționale, dacă nu sunt coordonate cu cele europene, să producă efectul invers celui dorit.
**Sursă foto: Tranzit AI
