Legislatia permisiva si aplicarea ei superficiala au lovit proprietarii de depozite frigorifice mai rau decat criza economica. Evaziunea fiscala este maxima in domeniul carnii congelate, dar si al fructelor si legumelor, asa cum am avut prilejul sa constatam si la ultimele „capturi” de rasunet ale ANAF pe centura Capitalei. „Evaziunea” in domeniul depozitarii la temperatura controlata se traduce in preturi sub costurile de administrare. In plus, cei care respecta standardele comunitare si care au investit in acest sens nu pot manipula produse neconforme, pierzand astfel un volum important de bunuri, preluate de cei care nu respecta normele comunitare, dar care functioneaza inca sub ochii ingaduitori ai autoritatilor.
Evaziunea fiscala este un flagel care afecteaza negativ toate partile implicate in traseul unui produs, companii care isi platesc taxele si asigura un parcurs corect si „sanatos“ al marfurilor.
Pe segmentul produselor congelate, metoda clasica de evaziune fiscala este cea aplicata de firmele care aduc cateva transporturi de congelate din UE, nu platesc TVA, valorifica marfa si apoi dispar. „Statul este pagubit prin neplata TVA, iar operatorii corecti de pe piata se confrunta cu preturile mai mici oferite de cei care, fara TVA, au un avantaj de minimum 24%“, a aratat Nicolae Cismasu, business development director Macromex.
Evaziunea fiscala vizeaza in special segmentul carnii congelate de import. Lactatele si mezelurile sunt produse cu precadere in Romania, reprezentand piete extrem de competitive, cu produse atent urmarite din fabrici.
„Probleme apar in special in depozitele unde nu se aplica normele intracomunitare, printre care trasabilitatea, de parca ar fi mai importanta siguranta depozitului, nu a produsului. In unele cazuri, aici marfurile intra si ies fara ca acest lucru sa se vada in acte. Cred ca evaziunea in domeniul legume-fructe este de 90%, la carne este de 60%, dar, inainte de a fi demarate controalele din ultima vreme, aceste lucruri nu se vedeau. Acum si preturile adevarate incep sa apara pe piata. In locatiile unde se facea evaziune erau diferente de circa 30% intre preturile lor si ale noastre. Ca urmare ma astept, daca lupta cu evaziunea va continua, ca unele firme, care nu stiau sa faca decat evaziune, sa dispara de pe piata“, considera Emil Corici, director general Remia Com Impex din Craiova. Acesta a mai mentionat ca „si in activitatea de inchiriere de spatii de depozitare, depozitele unde se practica evaziunea fiscala ne fac o concurenta neloiala, desi chiriile lor sunt mult mai mari decat cele operate de noi, si aici se observa un paradox. Chiriile la mine sunt cu 30% mai mici decat ale acelor asa-zise depozite. Daca sunt intrebati, ei spun ca nu au operatiuni, ca nu au marfa, dar au tot timpul depozitul plin. Inca ma mir ca sunt firme cunoscute care totusi se duc la niste depozite ce nu indeplinesc normele europene. Poate sunt atrase de conditiile mai permisive in ceea ce priveste intrarile de marfa, vanzarile, unde se mai poate face evaziune.“
Vanzarea cu amanuntul din depozite poate duce la evaziune
O alta modalitate de evaziune semnalata de directorul Remia este cea in care in anumite depozite se face si vanzare cu amanuntul. Neexistand trasabilitatea marfii, aceasta este trecuta de pe en-gros pe en-detail si apoi vanduta fara acte. Practica are loc destul de des, cu toate ca legea stipuleaza ca trebuie sa existe gestiune separata pentru vanzarea cu amanuntul.
„Sunt multi cei care merg la un depozit acreditat doar pentru ca elibereaza documente, si astfel au si ei intrari legale, iar restul de marfa o iau de la altii, la negru. Toate aceste practici neconcurentiale nu fac decat sa scada cifra de afaceri a companiilor care lucreaza corect. Evaziunea din zona noastra este imensa, poate fi unul dintre motivele pentru care aceasta regiune nu se dezvolta la fel de repede ca altele“, a adaugat Emil Corici.
Sunt si cazuri in care se ia acelasi tip de produs de la ambele depozite, dar cel luat fara acte de la depozitul neacreditat are o problema. Cautand in contabilitate, organul de control poate gasi factura de la depozitul care lucreaza corect, si de aici pot aparea problemele.
Un alt factor care a dus la scaderea cifrei de afaceri a operatorilor logistici poate fi si faptul ca micii comercianti, cei care detin magazine de cartier sau cei din sate, prefera sa se aprovizioneze singuri de la hipermarketurile unde se vinde si en-gros. In plus, alimentele congelate sau refrigerate sunt transportate catre magazine in conditii nespecifice, fara temperatura controlata, si sunt incarcate langa alte produse nealimentare, cum ar fi detergentii.
Alimentele sunt o categorie foarte sensibila in ceea ce priveste transportul. Iarna poate situatia nu este atat de grava, dar vara, la temperaturi de 40oC, pericolul de alterare este infinit. Un produs congelat, daca s-a dezghetat, nu mai trebuie congelat din nou in magazin. Or, vara, la temperaturi ridicate, carnea se poate dezgheta relativ usor, ca sa nu mai vorbim de produsele refrigerate.
Stampila ovala conditioneaza marfurile ce intra in depozit
In general, intr-un depozit cu stampila ovala nu pot intra decat produse cu stampila ovala. Sunt cateva exceptii aprobate: de exemplu, marfurile firmelor producatoare de lactate, care indeplinesc toate conditiile pentru stampila ovala, dar materia prima, adica laptele, nu este conforma. Aceste produse sunt acceptate chiar daca nu au stampila ovala si nu indeplinesc, practic, anumite conditii pentru schimb intracomunitar.
Se pare ca ponderea unitatilor care produc cu stampila rotunda este acum destul de redusa si in scadere, pentru ca toti vor sa se alinieze standardelor, si atunci cu siguranta faptul ca acele produse nu pot intra intr-un depozit este un potential ce nu poate fi valorificat – dar este relativ mic. Cei mai multi producatori din Romania isi fac singuri logistica, inclusiv cei care opereaza sub stampila rotunda. Deci operatorii logistici primesc o cantitate destul de mica de marfuri cu stampila rotunda.
„Toate unitatile supravegheate sanitar-veterinar din Romania ar fi trebuit sa obtina pana la sfarsitul lui 2008 autorizatia pentru schimb intracomunitar, adica stampila ovala. Termenul s-a prelungit cu un an, apoi pana la sfarsitul lui 2010. Recent nu a mai aparut niciun act legislativ prin care aceasta perioada sa fie prelungita. Exista inca unitati care au dat un termen de implementare a unui plan de restructurare, pe care, cel putin declarativ, autoritatile nu mai sunt dispuse sa-l prelungeasca dupa expirare. Cele care nu au avut un plan de restructurare pana la inceputul lui 2010 ar fi trebuit sa se inchida. Teoretic nu ar trebui sa existe multe depozite cu stampila rotunda si care sa reprezinte o concurenta semnificativa neloiala fata de cei cu stampila ovala“, este de parere Nicolae Cismasu.
Totusi, Emil Corici considera ca si in depozitele care respecta toate conditiile pentru stampila ovala se pot manipula marfuri cu stampila rotunda, vandute bine pe timp de criza. Mai ales ca, in sens invers, acest lucru se intampla, adica in depozitele neacreditate intracomunitar se pot manipula marfuri cu stampila ovala.
Daca un depozit indeplineste conditiile pentru manipularea produselor de clasa A (cu stampila ovala), cu atat mai mult acesta satisface conditiile necesare produselor care nu au stampila ovala.
Gama de produse se restrange astfel, iar traficul de marfa este mai mic decat ar putea fi. Remia respecta toate normele in domeniu, astfel ca a trebuit sa incheie contracte numai cu branduri importante, la care trasabilitatea produsului functioneaza foarte bine, cum sunt Danone, Macromex, Caroli, Campofrio, Unicarm, Milli, C+C, Friesland, Ana si Cornel, Betty Ice s.a. „In prezent, 40% din capacitatea de depozitare este neacoperita, pentru ca aici nu pot intra decat firme ce respecta normele HACCP, pentru care noi am implementat tot felul de sisteme“, a mentionat Emil Corici.
Spatiile mai mici au cautare
Desi depozitele cu temperatura controlata au crescut ca numar, deoarece unii producatori si-au inchis portile, cele mai multe cereri vizeaza suprafete mai mici. Problema este insa ca, pentru un depozit de 800 m2, de exemplu, niciun client nu ocupa toata suprafata, cel putin nu in zona Olteniei. Totusi, clientii nu prea accepta sa functioneze in acelasi spatiu si cu alte companii. De aceea, cele doua depozite Remia s-au putut plia pe acest tip de cerere: primul are cinci spatii separate de depozitare, cu instalatii si monitorizare independente, iar celalalt are 10. In acest mod, fiecare client functioneaza intr-un spatiu separat.
Primul depozit a fost dat in folosinta in 2007, cu o capacitate de 800 t marfa congelata si 400 t de marfa refrigerata, iar al doilea functioneaza din 2009, cu o capacitate de 1.200 t pentru refrigerare si in jur de 200 t pentru congelate. Agregatele de refrigerare pot fi reglate si pentru congelare, oferind flexibilitate in configurarea capacitatii de depozitare in functie de cerere.
Remia Com Impex inchiriaza spatii de depozitare, dar ofera si servicii de depozitare si cross-docking pentru anumiti clienti. In conditiile actuale, cea mai profitabila activitate pentru companie este inchirierea de spatii logistice.
Termenul de amortizare s-a prelungit
Cand s-a luat decizia de a investi, conducerea Remia a avut ca reper tarifarea care se practica pe piata din Craiova: 1,9 euro/zi/t pentru congelate si 1,7 euro/zi /t pentru refrigerate. Pentru unii clienti, insa, conditiile de depozitare oferite conteaza mai putin decat pretul si vadul, astfel ca acum s-a ajuns la maximum un euro/zi/t pentru congelate si 0,7 pentru refrigerate.
„Nu am scazut chiriile pe timpul crizei, deoarece sub aceste tarife nu poti sa functionezi. Utilitatile nu s-au ieftinit, ci, din contra, s-au scumpit foarte mult. In plus, avem si credite, iar bancile nu s-au racordat prea mult la perioada de criza. In 2007 aveam un rulaj de 60-70 t/zi, dar in timp acesta a scazut. In perioada crizei cifra de afaceri s-a diminuat cel putin la jumatate, si asta din cauza ca noi am lucrat corect. Initial, cand a fost dezvoltat planul de afaceri, noi credeam ca investitia va fi amortizata in 5-6 ani, acum nu mai stabilim termene“, a aratat Emil Corici.
