Comisia Europeană a prezentat pe 17 iulie o reformă amplă a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. Propunerea încetinește reducerea cantității de cote după 2030, prelungește sprijinul acordat industriei și direcționează mai multe venituri către decarbonizare, dar introduce în același timp condiții mai stricte pentru companiile care beneficiază de alocări gratuite.
Textul urmărește adaptarea ETS la obiectivul european de reducere cu 90% a emisiilor nete până în 2040. El trebuie negociat și aprobat de Parlamentul European și Consiliul UE, astfel că măsurile anunțate nu sunt încă aplicabile.
Numărul cotelor va scădea mai lent după 2030
Factorul liniar de reducere, care stabilește ritmul anual în care se diminuează plafonul ETS, ar urma să fie de 3,7% între 2031 și 2035 și de 1,7% în perioada 2036-2040.
Traiectoria este mai graduală decât cea prevăzută de regulile actuale și permite continuarea emiterii unor cote și după 2040. Comisia încearcă astfel să păstreze semnalul de preț al carbonului, evitând în același timp o reducere prea bruscă a certificatelor disponibile pentru industrie.
În intervalul 2036-2040 ar putea fi luate în calcul până la 2% credite internaționale de înaltă calitate. Acestea nu ar fi folosite pur și simplu de companii pentru compensarea directă a emisiilor. Propunerea prevede achiziționarea lor printr-un mecanism gestionat la nivel european, ceea ce ar crea un spațiu suplimentar în plafonul ETS. Aplicarea depinde însă de existența unor credite suficient de credibile, integre și eficiente din punct de vedere al costurilor.
Alocările gratuite vor fi transformate într-un stimulent pentru investiții
Certificatele gratuite vor continua și după 2030, dar companiile vor trebui să prezinte un plan „Invest in EU” pentru decarbonizarea instalațiilor lor. Planul va acoperi perioada relevantă de cinci ani și va trebui să prevadă investiții realizate în Uniunea Europeană, cu obiective intermediare și reduceri verificabile ale emisiilor.
Operatorul va trebui să investească o sumă echivalentă cu valoarea integrală a certificatelor primite gratuit în perioada respectivă. Pot fi luate în considerare atât cheltuielile de capital, cât și cele operaționale.
După aprobarea planului, 80% din alocarea gratuită va fi transferată în tranșe anuale. Restul de 20% va fi acordat numai după verificarea realizării investițiilor asumate și a reducerii emisiilor. Prin urmare, nu este vorba despre publicarea anuală a unui nou plan, ci despre verificarea periodică a unui program de investiții multianual.
Eliminarea cotelor gratuite pentru sectoarele CBAM va fi amânată
Pentru producătorii de ciment, oțel, aluminiu, îngrășăminte, hidrogen și alte produse acoperite de mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon, Comisia propune încetinirea retragerii certificatelor gratuite.
Eliminarea lor treptată, programată în prezent până în 2034, ar urma să fie prelungită până în 2038. Separat, modificarea valorilor de referință folosite la calcularea alocărilor ar aduce industriei aproximativ șase miliarde de euro în certificate gratuite suplimentare pentru perioada 2026-2030.
Prelungirea nu înseamnă că toate emisiile industriale vor fi acoperite integral. Cantitatea primită de fiecare instalație va depinde în continuare de valorile de referință, nivelul activității și respectarea condițiilor privind investițiile.
Mai multe venituri ETS trebuie să revină sectoarelor care le generează
Statele membre sunt deja obligate să folosească toate veniturile ETS pentru obiective climatice și energetice. Comisia propune acum ca minimum 50% să fie direcționat către domenii prioritare legate direct de sectoarele incluse în sistem.
Printre acestea se află decarbonizarea industriei, electrificarea, rețelele și stocarea energiei, tehnologiile curate, captarea carbonului, combustibilii sustenabili pentru aviație și transport maritim și reducerea emisiilor din gestionarea deșeurilor. Comisia estimează că această regulă ar putea mobiliza peste 100 de miliarde de euro înainte de 2030.
Pachetul pregătește și Banca pentru Decarbonizare Industrială, pentru care este anunțată o capacitate de finanțare de 100 de miliarde de euro. Aceasta nu reprezintă o nouă sumă plătită imediat din bugetul european, ci un mecanism care va utiliza în mare parte resurse provenite din certificatele ETS.
Incineratoarele municipale vor intra treptat în sistem
Comisia propune includerea instalațiilor de incinerare a deșeurilor municipale în ETS începând din 2031. Obligația de predare a certificatelor va fi introdusă progresiv: 25% în primul an, 50% în 2032, 75% în 2033 și 100% începând din 2034.
Statele care aplică măsuri naționale cu efect echivalent ar putea beneficia temporar de o derogare, până la sfârșitul lui 2035. Incineratoarele care tratează predominant deșeuri periculoase rămân în afara sistemului propus.
Transportul maritim este deja inclus, dar regulile vor fi ajustate
Transportul maritim face parte din ETS din 2024. Sistemul acoperă 100% din emisiile curselor între două porturi europene și ale navelor aflate în porturile UE, respectiv 50% din emisiile călătoriilor dintre un port european și unul din afara Uniunii.
Aceste procente definesc aria geografică a sistemului și nu trebuie confundate cu introducerea treptată a obligațiilor. În 2026, companiile predau certificate pentru 70% din emisiile raportate în 2025. Obligația ajunge la 100% în 2027, pentru emisiile produse în cursul anului 2026.
Revizuirea propune includerea mai clară a navelor care deservesc instalații offshore, întărirea măsurilor împotriva evitării sistemului prin escale în porturi de transbordare din apropierea UE și adaptarea regulilor la un eventual mecanism global adoptat de Organizația Maritimă Internațională. Nu este vorba despre includerea automată și generală a tuturor porturilor dintr-o „vecinătate extinsă” a Uniunii.
ETS2 rămâne un dosar separat
Reforma prezentată pe 17 iulie privește în principal actualul ETS aplicabil industriei, producției de energie, aviației și transportului maritim. ETS2, care va acoperi furnizorii de combustibili pentru transportul rutier, clădiri și unele activități industriale mici, este reglementat separat și urmează să devină pe deplin operațional în 2028.
Acordul provizoriu încheiat în iunie de Parlament și Consiliu pentru ETS2 consolidează rezerva de stabilitate și dublează, de la 20 la 40 de milioane, numărul cotelor care pot fi eliberate atunci când prețul carbonului depășește 45 de euro, exprimat în prețurile din 2020. Documentul oficial nu menționează însă avansul financiar de trei miliarde de euro indicat în textul inițial.
Propunerea Comisiei oferă industriei o traiectorie mai lentă și mai multe surse de finanțare, dar nu reprezintă doar o relaxare a ETS. Sprijinul va fi condiționat de investiții efective, iar sistemul va fi extins către noi activități. Forma finală va depinde de negocierile dintre statele membre și Parlamentul European.
