Piața europeană a vehiculelor comerciale ușoare s-a contractat în 2025, însă electrificarea a avansat vizibil. Modelele reîncărcabile electric au reprezentat 11,2% din înmatriculările noi, aproape dublu față de anul anterior. Potrivit TLF, schimbarea se reflectă însă lent în parcul aflat în circulație: dintre cele 31,1 milioane de autoutilitare uşoare existente în UE în 2024, numai 1,3% erau electrice cu baterie, iar 90,3% funcționau cu motorină.
Parcul european a depășit 31 de milioane de autoutilitare
Uniunea Europeană avea la sfârșitul lui 2024 un parc de 31.113.763 de vehicule comerciale ușoare de până la 3,5 t. Numărul acestora a crescut cu 1,9% față de 2023 și cu 8,1% comparativ cu 2020, când erau înregistrate aproximativ 28,8 milioane de unități.
Franța deține cel mai mare parc, cu 6,54 milioane de vehicule, urmată de Italia, cu 4,64 milioane, Spania, cu 4,15 milioane, Germania, cu 3,44 milioane, și Polonia, cu 2,42 milioane. Primele trei piețe concentrează aproape jumătate din toate autoutilitarele aflate în circulație în UE.
Dacă sunt adăugate Regatul Unit și statele EFTA, parcul european ajunge la aproximativ 37,94 milioane de unități. Numai Regatul Unit are aproape 5,8 milioane de vehicule comerciale ușoare, potrivit raportului oficial Vehicles on European Roads 2026, publicat de ACEA.
Creșterea parcului reflectă utilizarea tot mai extinsă a autoutilitarelor în distribuție, servicii, construcții, comerț, curierat și operațiuni urbane. În același timp, ea mărește volumul de vehicule care trebuie înlocuit pentru ca noile tehnologii să modifice vizibil structura energetică a transportului comercial ușor.
Motorina acoperă încă peste 90% din parc
În 2024, vehiculele cu motoarele cu combustie internă pe motorină reprezentau 90,3% din parcul european de autoutilitare, iar cele pe benzină 5,9%. Împreună, cele două categorii acopereau 96,2% din total înainte de orice ajustare statistică.
Vehiculele electrice cu baterie aveau o cotă de 1,3%. Autoutilitarele hibride reprezentau aproximativ 0,5%, iar gazul natural și GPL-ul însumau în jur de 1,4%. Celelalte tehnologii aveau ponderi marginale.
Electricul și gazul au ponderi apropiate în parcul alternativ
În interiorul segmentului de autoutilitare cu propulsii alternative, modelele electrice cu baterie reprezintă aproximativ 41%, iar vehiculele pe gaz natural sau GPL aproximativ 44%. Restul este format în principal din vehicule hibride și alte tehnologii.
Diferențele dintre state sunt însă importante. Suedia are cea mai mare pondere a propulsiilor alternative din UE, de aproximativ 7% din parcul național. Autoutilitarele electrice reprezintă 4,6%, iar cele pe gaz aproximativ 2,3%.
Norvegia, care nu face parte din UE, ajunge tot la circa 7%, dar aproape întreaga categorie alternativă este electrică. Autoutilitarele cu baterie reprezintă 6,8% din parcul norvegian.
Țările de Jos au o cotă alternativă de 5,9%, Danemarca și Italia câte 5,7%, iar Islanda 5,4%. Structura diferă însă de la o piață la alta. În Italia predomină vehiculele hibride, care reprezintă 3,5% din întregul parc național de autoutilitare. În Polonia, tot 3,5% din parc funcționează cu GPL, această tehnologie acoperind aproximativ 90% din categoria alternativă.
Prin urmare, o cotă ridicată a energiilor alternative nu înseamnă automat o electrificare avansată. În mai multe țări, rezultatul este determinat în continuare de gaz, GPL sau motorizări hibride.
Piața electrică aproape s-a dublat într-un singur an
În 2025 au fost înmatriculate în UE aproximativ 1,45 milioane de autoutilitare noi, cu 8,8% mai puține decât în 2024. Scăderile înregistrate în Franța, Germania și Italia au influențat puternic rezultatul european, în timp ce Spania a avansat cu 11,7%.
În această piață în scădere, autoutilitarele reîncărcabile electric și-au majorat cota de la 6,1% la 11,2%. ACEA include aici vehiculele electrice cu baterie și eventualele modele plug-in hybrid. Raportat la volumul total al pieței, categoria a ajuns la aproximativ 162.000 de unități, față de circa 97.000 în anul precedent.
Creșterea cotei a fost astfel determinată atât de avansul vânzărilor electrice, cât și de reducerea mai pronunțată a cererii pentru motorizările convenționale.
Motorina a rămas principala alegere, cu 1.168.561 de vehicule și o cotă de 80,7%, față de 84,4% în 2024. Volumul autoutilitarelor diesel a scăzut cu 12,8%. Benzina a coborât de la 5,9% la 4,4%, în timp ce hibridele au crescut de la 2% la 2,7%. Celelalte motorizări alternative au reprezentat 0,9%.
În total, tehnologiile alternative au ajuns la 14,9% din înmatriculările noi, față de 9,7% în anul anterior. Datele confirmă o schimbare mai rapidă a pieței noi decât a parcului aflat în exploatare. ACEA indică însă infrastructura, costurile energiei și costul total de utilizare drept obstacole care continuă să limiteze cererea.
România are un parc mare, vechi și aproape integral convențional
România avea în 2024 un parc de 941.405 vehicule comerciale ușoare, al optulea ca dimensiune din UE. Numărul acestora a crescut cu 3,5% într-un singur an și cu aproximativ 11,2% față de 2020, mai rapid decât media europeană.
La momentul respective, vehiculele cu motoare cu combustie internă pe motorină reprezintă 90,7% din parc, iar cele pe benzină – 8,2%. Autoutilitarele electrice au o cotă de numai 0,1%, de 13 ori mai mică decât media UE. Pentru aproximativ 1% dintre vehicule, tipul de combustibil nu este precizat. O altă diferență importantă este vârsta. Autoutilitarele din România au în medie 16,7 ani, comparativ cu 12,9 ani la nivelul UE. Aproximativ 761.000 de unități, adică aproape 81% din parcul național, au mai mult de zece ani.
Pentru perioada următoare se preconizează că parcul de utilitare uşaore va scădea în România, după ce de la 1 iulie a intrat în vigoare Pachetul Mobilitate care presupune, printer altele, respectarea timpilor de conducere şi odihnă la fel ca în cazul camioanelor, şcolarizarea şoferilor, obţinerea de către aceştia a unui atestat professional şi folosirea unui card tahograf.
