Transportatorii din Uniunea Europeană au realizat aproximativ 1.869 de miliarde de tone-kilometru în 2024, cu 0,6% mai mult decât în anul anterior, dar au rămas sub nivelul maxim atins în 2021. Polonia, Germania și Spania concentrează aproape jumătate din piață, în timp ce România ocupă locul al șaptelea și generează 3,6% din activitatea rutieră europeană, aproape dublu față de ponderea sa în PIB-ul UE. Dezvoltarea sectorului românesc se bazează în principal pe operațiunile internaționale, care reprezintă aproximativ 64% din performanța totală.
Polonia, Germania și Spania concentrează aproape jumătate din piață
Polonia a rămas în 2024 principala țară de înmatriculare pentru camioanele active în transportul rutier de marfă din Uniunea Europeană. Vehiculele poloneze au realizat aproximativ 368 de miliarde de tone-kilometru, echivalentul a 19,7% din activitatea totală a operatorilor din UE. Ponderea este deosebit de ridicată în raport cu dimensiunea economiei poloneze, care generează aproximativ 4% din PIB-ul comunitar.
Germania s-a clasat pe poziția a doua, cu aproape 281 de miliarde de tone-kilometru și o cotă de 15%, urmată de Spania, cu 272 de miliarde și 14,5%. Franța a avut o pondere de aproximativ 9%, iar Italia de 8%. Împreună, primele cinci state au realizat 67% din întreaga activitate rutieră de marfă din Uniunea Europeană.
Comparația dintre transport și PIB arată existența a două modele diferite. În marile economii vest-europene, precum Germania, Franța și Italia, ponderea transportatorilor naționali în activitatea rutieră este mai mică decât contribuția țării la economia UE. În schimb, Polonia, Spania, Cehia, România și Lituania au sectoare rutiere care depășesc ca pondere “greutatea” economică a statelor respective.
Diferența este legată atât de specializarea economiei, cât și de activitatea internațională a operatorilor. O țară poate avea o industrie și un comerț intern foarte dezvoltate, dar o parte importantă a transporturilor să fie realizată de vehicule înmatriculate în alte state. În sens invers, transportatorii din Europa Centrală și de Est pot obține o mare parte din performanța lor pe teritoriul altor țări.
Clasamentul și structura pieței sunt prezentate în raportul TLF privind transportul rutier european, iar valorile oficiale pot fi consultate în statisticile Eurostat pentru transportul rutier de marfă.
Piața europeană a revenit modest în 2024
Transportatorii din cele 27 de state membre au realizat aproximativ 1.869 de miliarde de tone-kilometru în 2024, față de 1.857 de miliarde în 2023. Creșterea anuală de 0,6% a oprit reculul puternic din anul anterior, când activitatea scăzuse cu 3,2%.
Revenirea nu a readus însă piața la nivelul maxim din 2021. Performanța din 2024 a rămas cu aproximativ 2,7% sub acel vârf, ceea ce confirmă că transportul rutier european a traversat mai curând o perioadă de stabilizare decât o nouă etapă de expansiune rapidă.
Pe termen lung, evoluția rămâne pozitivă. În 2014, transportatorii din UE realizau aproximativ 1.583 de miliarde de tone-kilometru. În zece ani, activitatea a crescut cu aproximativ 18%, chiar dacă traseul a fost întrerupt de pandemie, de criza energetică, de inflație și de slăbirea producției industriale europene.
Evoluțiile din 2024 au fost foarte diferite de la o țară la alta. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate de Slovacia, cu 15,9%, Letonia, cu 12,9%, și Cehia, cu 8,5%. Cele mai puternice scăderi au fost consemnate în Bulgaria, cu 18,6%, Portugalia, cu 14%, și Luxemburg, cu 8,6%.
În ultimul trimestru din 2024, activitatea rutieră europeană a crescut cu 3% comparativ cu perioada similară a anului anterior, după un prim trimestru în scădere cu 1,8% și două trimestre cu avansuri de numai 0,7%. Îmbunătățirea de la finalul anului nu a fost, așadar, suficientă pentru a indica o revenire uniformă a cererii.
România a ajuns pe locul al șaptelea în Uniunea Europeană
Vehiculele înmatriculate în România au realizat aproximativ 67,4 miliarde de tone-kilometru în 2024, față de 65,2 miliarde în 2023. Creșterea anuală a fost de aproximativ 3,2%, peste media europeană de 0,6%.
România s-a situat pe locul al șaptelea în UE, după Polonia, Germania, Spania, Franța, Italia și Cehia. Cu o cotă de aproximativ 3,6% din transportul rutier european, operatorii români au generat o pondere aproape dublă față de contribuția de circa 1,9% a economiei naționale la PIB-ul comunitar.
Diferența indică o specializare pronunțată a României în transportul rutier internațional. Sectorul nu deservește numai producția, comerțul și consumul național, ci participă la lanțurile logistice dintre alte state europene și la distribuția mărfurilor pe principalele piețe occidentale.
Evoluția pe termen lung este și mai relevantă. În 2014, vehiculele românești realizau aproximativ 35,1 miliarde de tone-kilometru. Până în 2024, performanța a crescut cu aproape 92%. Activitatea s-a apropiat astfel de o dublare într-un deceniu, în timp ce piața UE a avansat cu numai 18%.
Creșterea nu a fost liniară. Transportatorii români au fost afectați de pandemie, de reducerea cererii industriale, de costurile cu energia și de modificările legislative aplicabile operațiunilor internaționale. Cu toate acestea, performanța din 2024 a depășit atât nivelul anterior pandemiei, cât și valorile din 2021 și 2022.
Transportatorii est-europeni depind în mare măsură de operațiunile internaționale
Aproximativ jumătate dintre statele membre au sectoare rutiere care realizează cel puțin jumătate din activitate în transport internațional. Dependența de piețele externe este mai ridicată în economiile mai mici și în statele din Europa Centrală și de Est.
Lituania are cel mai internaționalizat sector rutier din UE. Aproximativ 93% din performanța transportatorilor lituanieni este obținută în afara pieței naționale. Luxemburg se află la un nivel apropiat, de 92,7%, iar Slovenia ajunge la 87,7%.
În Polonia, operațiunile internaționale, de cross-trade și cabotaj însumează aproximativ 64,2% din performanța totală. În România, ponderea este foarte apropiată, de aproximativ 64,3%. La polul opus, activitatea internațională reprezintă numai aproximativ 12% din performanța transportatorilor germani, 11% din cea a operatorilor italieni și 8% din activitatea celor francezi.
Diferența explică de ce o scădere a producției sau a consumului din Germania, Franța, Italia ori Benelux se poate transmite rapid către flotele din estul Europei. Pentru transportatorii români, evoluția economiilor occidentale, a schimburilor comerciale intracomunitare și a legislației aplicabile șoferilor mobili poate fi la fel de importantă ca situația economiei naționale.
Aproape două treimi din activitatea românească se desfășoară în afara pieței naționale
Din cele 67,4 miliarde de tone-kilometru realizate de vehiculele românești în 2024, aproximativ 24 de miliarde au provenit din transport național. Această componentă a reprezentat 35,7% din activitatea totală.
Transportul internațional bilateral, în care România este țară de încărcare sau descărcare, a generat aproximativ 34,3% din performanță. Operațiunile de cross-trade, realizate între două state străine de vehicule înmatriculate în România, au avut o pondere de aproximativ 26%, iar cabotajul a reprezentat încă 4%.
Structura arată că numai puțin peste o treime din performanța flotelor românești este generată exclusiv pe piața națională. Restul depinde de accesul la piețele europene, de disponibilitatea șoferilor pentru activități internaționale și de costurile impuse pe coridoarele externe.
România se află pe locul al treilea în UE în clasamentul furnizorilor de cross-trade. Operatorii polonezi realizează 38,1% din cross-trade-ul european, cei lituanieni 20,7%, iar cei români aproximativ 8,3%. Toate celelalte state au ponderi individuale mai mici de 5%, potrivit analizei Eurostat privind caracteristicile curselor rutiere.
Această poziție indică o integrare puternică a transportatorilor români în piața unică, dar și o expunere ridicată la concurență, controale, reguli sociale și modificări ale taxelor de drum din alte state membre.
Cabotajul reprezintă o parte redusă a pieței, dar este puternic concentrat
Cabotajul reprezintă transportul național efectuat temporar într-un stat de către un operator înmatriculat în altă țară. Deși este una dintre cele mai discutate componente ale pieței europene, ponderea sa în transportul rutier total rămâne relativ redusă.
În 2024, operatorii europeni au realizat aproximativ 50-52 de miliarde de tone-kilometru prin cabotaj, echivalentul a circa 2,8% din întreaga performanță rutieră și aproximativ 7,2% din transportul internațional. Activitatea a revenit după scăderile din 2022 și 2023, dar a rămas concentrată într-un număr mic de țări de înmatriculare.
Polonia a realizat aproximativ 44% din cabotajul operatorilor europeni, iar Lituania aproape 15%. România s-a clasat pe locul al treilea, cu circa 5,2%, foarte aproape de Spania. Datele actualizate corectează diferența dintre textul și graficul raportului inițial, care indicau ponderi diferite pentru transportatorii lituanieni și români.
Piețele în care cabotajul are cea mai mare penetrare nu sunt însă țările de origine ale operatorilor, ci statele în care se desfășoară cursele. Eurostat calculează acest indicator prin raportarea cabotajului la transportul național comercial realizat în statul gazdă.
Rata europeană de penetrare a cabotajului a crescut ușor, de la 4,7% în 2023 la 4,8% în 2024. Luxemburg a avut cea mai mare rată, de 20,8%, urmat de Germania, cu 10,6%, Belgia, cu 10,1%, Austria, cu 9,5%, și Franța, cu 7,9%. Germania a fost cea mai mare piață în valoare absolută, cu aproximativ 25,6 miliarde de tone-kilometru de cabotaj, urmată de Franța, cu 12,2 miliarde. Datele se regăsesc în statistica Eurostat dedicată cabotajului.
Transportul comercial realizează 90% din performanța rutieră
Transportul pentru terți, efectuat contra cost de operatori profesioniști, generează aproximativ 90% din tonele-kilometru realizate pe șoselele Uniunii Europene. Transportul în cont propriu, în care companiile își deplasează mărfurile cu vehiculele proprii, are o pondere mult mai mică.
Dacă indicatorul este calculat în funcție de cantitatea de mărfuri, nu de distanță, cota transportului comercial scade la aproximativ 77%. Diferența arată că operatorii profesioniști efectuează în medie curse mai lungi, în timp ce transportul în cont propriu deservește mai frecvent distribuția locală sau regională.
Ponderea transportului comercial a crescut cu aproximativ trei puncte procentuale între 2014 și 2024. Lituania are cea mai ridicată cotă, de aproximativ 98% din tonele-kilometru, în timp ce Luxemburg se află la numai 50%.
În România, transportul pentru terți reprezintă aproximativ 79% din performanța rutieră. Ponderea este sub media UE, ceea ce indică existența unui segment încă important de transport în cont propriu, utilizat de industrie, comerț, agricultură și distribuție.
