In perioada 30 noiembrie-1 decembrie 2010, la Bruxelles a avut loc conferinta „Barges to Business“, un eveniment desfasurat la nivel european pe tema logisticii si managementului lanturilor de distributie, cu accent pe transportul pe caile navigabile interioare. Evenimentul a reprezentat o initiativa a proiectului Platina, de promovare a transportului pe caile navigabile interioare. Proiectul a adus impreuna 22 de parteneri din statele europene, beneficiind de 8,5 milioane de euro de la Comisia Europeana, si a fost conceput ca o platforma pentru a sustine implementarea programului Naiades.
Evenimentul a reunit 600 de delegati din 22 de state europene, printre care manageri din logistica, experti in transport, reprezentanti ai statelor europene, politicieni si furnizori de servicii, care si-au pus la bataie ideile si proiectele pentru un schimb de know-how menit sa duca transportul pe apa la un nivel superior, nu doar pentru a castiga mai multa eficienta, ci si pentru a imbunatati calitatea vietii pentru cetatenii Europei.
Pe langa faptul ca asigura transportul bunurilor si persoanelor, apele interioare si canalele reprezinta catalizatori pentru dezvoltarea regionala, sunt actori importanti in productia energiei verzi si in apararea impotriva inundatiilor si sunt un mediu bun pentru turism si agrement.
Cele doua zile ale conferintei au oferit oportunitatea de a trece in revista nu doar avantajele transportului pe caile navigabile interioare, ci si imensele oportunitati pe care le ofera pentru un management sustenabil al supply-chain-ului.
Utilizarea intr-o masura mai mare a transportului pe caile navigabile interioare reprezinta o modalitate eficienta de a reduce congestiile in trafic si emisiile de CO2 si contribuie la evolutia industriei.
Proiectul Platina, sustinut prin Programul Cadru 7, principalul instrument al UE pentru finantarea cercetarii si dezvoltarii pentru perioada 2007-2013, acopera un set larg de actiuni grupate in cinci domenii strategice ale Naiades: im bunatatirea conditiilor de piata, modernizarea flotei, dezvoltarea capitalului uman, intarirea imaginii cailor navigabile interioare si imbunatatirea infrastructurii.
„In ultimii cinci ani, Naiades a inspirat politicile de transport pe caile navigabile interioare, a stabilit o politica de transport cuprinzatoare si urmareste actiuni concrete care urmeaza sa fie promovate in urmatorii trei ani. Trebuie sa asiguram continuitate proiectelor initiate si la ora actuala suntem in discutii pentru continuarea acestuia si dupa expirarea Programului Cadru 7“, a declarat Siim Kallas, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar pe probleme de transport in cadrul organizatiei.
Transportul pe caile navigabile interioare reprezinta 6,6% din volumul total transportat in UE27, dar acest procent este mai mare in tarile care beneficiaza de o infrastructura navigabila mai dezvoltata, cum ar fi Olanda, Belgia sau Germania. La nivelul intregii Uniuni sunt disponibili 38.000 km de cai navigabile, doar jumatate putand fi traversati de nave cu o capacitate de peste 1.000 t. Reteaua de cai ferate cumuleaza 210.000 km, iar cea rutiera, 4,8 milioane. Transportul feroviar detine o cota de 14,6%, in timp ce 78,8% dintre marfuri sunt transportate pe sosea.
Poluarea cauzata de navele care utilizeaza caile interioare se va reduce cu 85% ca urmare a utilizarii unor combustibili mai „curati“, potrivit unui raport al UE, in timp ce blocajele in traficul european cauzeaza anual pierderi de 120 de miliarde de euro, ceea ce echivaleaza cu 1% din PIB-ul UE.
Transportul pe caile navigabile interioare este cel mai eficient energetic si cu cel mai redus nivel al emisiilor de carbon (are o valoare de trei ori mai mica pentru fiecare tona/km, comparativ cu sistemul rutier, dar nu este suficient). Din 1990, navigatia interioara a aplicat strategii care au condus la o reducere de 15% a consumului de carburant.
Astazi, sectorul lucreaza pentru a reduce incalzirea globala si poluarea. Deja exista tehnologii si tehnici care permit navigatiei interioare sa ajunga la reduceri de 30% ale emisiilor de CO2.
Masuri pentru reducerea poluarii, dar si a consumului energetic
Comportamentul navelor este foarte important: o buna pregatire a echipajelor combinata cu aptitudini pentru a naviga la o viteza optima reduce costurile cu carburantul si nivelul de CO2. Doar in cazul Olandei, potentialul de reducere este de 10-30%. Folosirea combustibililor si, implicit, nivelul emisiilor poluante pot fi reduse prin utilizarea unor materiale de constructie pentru vase mai usoare, care sa permita reducerea greutatii navelor si optimizarea designului acestora. Greutatea vaselor poate fi diminuata cu pana la 50%, designul „coada de balena“ asigura un consum energetic mai mic cu 33%, iar reducerea rezistentei la frecare este asigurata de un strat special de vopsea, dar si caile navigabile bine dragate conduc la acelasi rezultat.
In teorie, o reducere de 100% a CO2 este posibila prin utilizarea biogazului, insa in practica abia in urmatorii cativa ani de utilizare a unor carburanti alternativi se va atinge un nivel cu 20% mai mic al emisiilor poluante. Utilizarea altor modalitati de tractiune pentru andocarea navelor la dane si oprirea motoarelor in timpul acestui proces mai contribuie cu 5% la reducerea emisiilor de CO2.
Si comportamentul uman are un impact asupra mediului si tot in puterea noastra sta reducerea acestuia cu pana la 10%.
Pe langa toate masurile adiacente luate pentru a reduce gradul de poluare, cea mai mare importanta o au carburantii. Motoarele pe GNL reduc poluarea cu 98% si implicit particulele de carbon, acelasi efect fiind obtinut si de motoarele pe biogaz si biodiesel. Insa pe viitor se spera ca tehnologiile care presupun utilizarea electricitatii si hidrogenului, care sunt in testare la ora actuala, vor elimina problema poluarii. Poluarea poate fi redusa si prin utilizarea hibrizilor. Hibrizii diesel-electric duc la o reducere de 20% a CO2, iar daca in locul motoarelor termice diesel se opteaza pentru combinatia GNL-electric, pragul atins este de 60%.
Ambuteiaje dizolvate cu… apa
Amsterdam, ca toate metropolele europene de altfel, devine tot mai aglomerat. Zilnic scenariul din oras este scris de camioane si masini de distributie. Pe agenda municipalitatii, primele puncte care trebuie rezolvate sunt reprezentate de poluarea fonica si calitatea aerului. Cu secole in urma, principalul motiv pentru care au fost construite canalele care strabat Amsterdam a fost facilitarea transportului, mai ales ca mijloacele rutiere utilizate in acele vremuri erau rudimentare si departe de a fi prea rapide. Doar in ultimul secol transporturile au fost mutate de pe apa pe rutier si acum Amsterdam va reveni la vechea modalitate de transport, municipalitatea considerand ca poluarea fonica, emisiile de CO2 si blocajele din trafic pot fi reduse prin utilizarea canalelor.
Astfel, a aparut Mokum Mariteam, un sistem de transport inteligent, eficient si prietenos cu mediul care utilizeaza infrastructura deja existenta: canalele. „Telul municipalitatii din Amsterdam este de a avea un sistem de distributie curat si inteligent. Ideea sistemului Mokum Mariteam, de a utiliza vase echipate cu motoare electrice, se potriveste foarte bine acestui scop. Cantitati tot mai mari de marfuri care intra si ies din oras pe vas inseamna mai putine camioane folosite, ceea ce implica strazi mai libere, mai multa siguranta si o calitate mai buna a aerului“, a spus Erik Regterschot, reprezentant al Municipalitatii Amsterdam in cadrul evenimentului „Barges to Business“.
Ca urmare a acestui exemplu, au aparut deja si primele semne ca vor exista organizatii dispuse sa renunte la transportul rutier, atat pentru a indeplini termenele stricte impuse pentru livrare, cat si pentru a renunta la rolul de poluator.
FloraHolland, cea mai mare organizatie mondiala care are ca activitate comertul cu flori si care proceseaza anual 12 miliarde de plante, a facut deja acest pas pentru transport pe apa, ceea ce va contribui din plin la reducerea emisiilor de CO2, mai ales ca florile si plantele reprezinta aproximativ 10% din volumul total de bunuri transportate in Olanda. In colaborare cu Portul Amsterdam, FloraHolland a decis sa initieze un proiect pilot numit Plantshuttle, proiect inovativ si sustenabil ce aduce la un loc mai multi actori, intr-o cooperare co-modala. Participantii – porturile maritime si cele interioare, transportatorii, caile navigabile interioare si terminalele de containere – au transformat un supply-chain normal intr-unul sustenabil. Acest program pilot a fost desfasurat cu succes in martie-mai 2010, cu rezultate pozitive. Increderea in lantul de transport a fost de 95%, iar pentru marfa destul de fragila nu au fost inregistrate pierderi. Cu ajutorul unui sistem IT, partenerii au fost in permanenta informati cu privire la starea marfurilor. Un transfer partial al transporturilor de flori de pe rutier pe apa este foarte fezabil.
„Transportul pe apa este de incredere, capacitiv, flexibil, ieftin si cu consecinte mai mici asupra mediului si cresterea accesibilitatii in anumite zone. Navigatia pe cursurile de apa continentale a aplatizat varfurile de cerere, fiind mai flexibil chiar decat transportul rutier“, a mentionat Edwin Wenink, manager supply chain development FloraHolland.
O alta companie care a ales apa ca principala infrastructura pentru transport este Baxter International Inc., care se ocupa de productia si distributia de medicamente, un exemplu bun si pentru alte firme sa utilizeze solutii care sa imbunatateasca mediul in care traim, pentru mentinerea starii de sanatate a oamenilor.
Siguranta transportului reprezentant intotdeauna principala preocupare pentru Baxter, ca urmare a comenzilor ferme, dar si a termenelor stricte de livrare venite din partea centrelor de sanatate, mai ales ca de multe ori de un simplu medicament depind vieti.
Produsele medicale si biotehnice sunt transportate pe apa din porturile Rotterdam si Anvers catre centrul de distributie din Lessines, din Belgia. Solutia este aplicata si pentru expedierea acestora catre centrele regionale existente la nivel european, anual fiind transportate 1.000 de containere. Beneficiile inregistrate nu au fost doar de ordin material, realizandu-se economii ale costurilor operationale de 40%, ci si ecologic, transferul de la rutier la apa echivaland cu disparitia a 2.000 de camioane de pe drumurile Europei.
Un transport sustinut politicile locale si de UE
In Belgia, transportul pe caile navigabile a fost liberalizat la inceputul anilor ‘90 si de atunci au fost luate masuri care sa stimuleze sectorul care din 1998 a crescut cu mai mult de 40%, fiind dezvoltate mai multe terminale de containere inland. Statul a schimbat politica fiscala de taxare pentru navele care traverseaza canalele interioare, acestea fiind scutite de impozit, cu conditia ca valoarea respectiva sa fie reinvestita pentru modernizarea si ecologizarea flotelor. „Nu vasele sunt vinovate pentru lipsa de eficienta a unor transporturi, ci faptul ca apele nu sunt dragate la timp sau asa cum trebuie“, a afirmat Etienne Schouppe, secretar de stat belgian responsabil cu transporturile si mobilitatea.
Insa, pentru a putea beneficia de politici de sustinere, fiecare tara trebuie sa integreze resursele acvatice pe care le are la dispozitie in sistemul intern de transport, distributie si logistica. „Sunt convins ca transportul pe caile navigabile interioare poate reprezenta un partener valoros in logistica si lanturile de distributie si ca poate face o diferenta fata de mediu“, a mai spus Siim Kallas.
Politica UE pana in 2020 este concentrata in mod normal pe dezvoltarea sociala si economica si, evident, sectorul de transport joaca un rol important. „In ceea ce priveste viitorul politicii de transport, am asteptat foarte mult timp Carta Alba a transporturilor, care, desi ar fi trebuit sa apara pana la finalul lui 2010, a fost amanata pentru 2011, reprezentand o parte importanta a programului de lucru al CE“, a spus europarlamentarul roman Adriana Ticau. Potrivit acesteia, nu doar emiterea Cartei Albe este importanta, ci si posibilitatea de a implementa prevederile in diferite politici. „Transportul pe caile navigabile trebuie sa creasca, mai ales ca din cauza crizei economice acest segment a raportat un regres. Investitiile nu ar avea impact doar la nivel economic, ci si la nivel social, pentru ca o crestere a acestui segment nu ar genera doar locuri de munca noi, ci si posibilitatea de a le recupera, in cazul celor care au fost concediati din cauza crizei.
