La doi ani de la preluarea Romtrans, DB Schenker a facut pasi importanti in integrarea celui mai mare expeditor roman de marfuri in reteaua si organizarea celui mai mare expeditor german, care face parte din acelasi grup cu Deutsche Bahn. Albin Budinsky, director executiv Schenker Romtrans S.A., ne-a explicat in cadrul unui interviu care sunt masurile luate in 2009 atat pentru a completa integrarea noii companii in structura gigantului german, cat si pentru a face fata scaderii volumelor de expeditii si a tarifelor.
Grupajele internationale, sustinute de o activitate de distributie nationala bine pusa la punct, reprezinta unul dintre punctele forte in jurul carora se contureaza dezvoltarea noii companii, mai ales ca volumele din ultimele luni pe aceste segmente sunt in crestere.
Tranzit: S-a finalizat integrarea Romtrans in structura DB Schenker?
Albin Budinsky: Am facut multi pasi in aceasta directie, insa nu putem spune ca am finalizat integrarea Romtrans in structura DB Schenker. Nici nu se putea altfel, daca luam in considerare dimensiunile Romtrans, care, la momentul preluarii, era numarul unu pe piata romaneasca din punct de vedere al volumului de expeditii derulate si al densitatii de puncte de lucru. Cand spui Romtrans, ai in vedere cifre mari, atat din punct de vedere al cifrei de afaceri, cat si ca locatii si angajati.
Bineinteles ca trebuie inca sa reconfiguram unele aspecte administrative, pentru ca nu este usor sa ai o privire clara asupra unei asemenea companii, mai ales ca, pana la urma, fiecare are propria strategie si propriile planuri, si a fost dificil ca aceste doua parti sa fie puse laolalta si armonizate, dar eu cred ca ne-am descurcat bine. Din acest punct de vedere, 2009 a fost un an de consolidare, am avut multe de facut, iar acum, mai ales in martie si aprilie, se vad rezultatele. Dupa parerea mea, integrarea totala a companiei ar putea sa dureze chiar si 10 ani, dar important este ca avem un plan de afaceri comun si o strategie comuna.
La preluarea Romtrans existau voci care-si exprimau temerea ca multi dintre vechii angajati ar putea fi dati afara. Cum a evoluat schema de personal pana la acest moment?
La momentul preluarii, Romtrans avea circa 1.500 de angajati, iar astazi suntem inca peste 1.100. Am facut ajustari pe baza de performanta, mai ales in contextul crizei, care ne-a determinat sa restructuram unele segmente de activitate. In 2008, Schenker Romania avea 150 de oameni, care reuseau sa acopere toata piata. Eram numarul patru pe piata si, prin preluarea numarului unu, Romtrans, nu putem decat sa ne situam confortabil in pozitia de lider detasat.
Schenker avea destula experienta in Austria si Germania astfel incat sa poata include si alte companii in sistem. Am beneficiat si de ajutorul colegilor din aceste tari, au venit aici si ne-au sprijinit, deoarece trebuia sa punem la punct fiecare domeniu de activitate. In ambele companii aveam cate un departament pentru aceeasi activitate si a trebuit sa le imbinam astfel incat rezultatul sa fie multumitor. In plus, a trebuit sa rezolvam si problemele financiare. A trebuit sa lucram la partea de vanzari, marketing, IT etc., sa fixam aceeasi strategie, lucru care a fost o provocare foarte mare. Bineinteles ca in acelasi timp a trebuit sa gasim metode de a reduce costurile acolo unde era nevoie.
Finalizarea contractului de achizitie a Romtrans a avut loc chiar inainte de a se declansa criza economica in Europa. A fost vreun moment in care actionariatul DB Schenker sa regrete ca a facut acest pas, mai ales ca si pretul stabilit a fost destul de mare?
E-adevarat ca banii respectivi puteau fi folositi cu mult spor anul trecut in toata reteaua europeana, insa consideram ca piata romaneasca este una importanta si, chiar daca a suferit mai mult decat altele, cu siguranta ca va reveni in forta si-si va merita investitiile.
Veti continua toate investitiile propuse initial, incluzand aici si depozitul modern de logistica din apropiere de Bucuresti?
Decizia de a investi in logistica a fost luata in trecut, dar, din cauza a ceea ce se intampla pe piata, este amanata pe timp nedeterminat. Avem destul spatiu in Chitila, nu este un depozit logistic nou sau la standardele din Europa de vest, dar pentru moment este suficient pentru activitatea noastra. Sigur ca trebuie sa facem ceva in viitor, dar din cauza situatiei dificile actuale am hotarat sa amanam.
Avem doua spatii logistice dedicate, unul la Chitila, cu o capacitate de circa 2.000 m2 si inaltime de 11 m, unde efectuam operatiile de logistica pentru ABB, iar al doilea, in Timisoara, cu suprafata de 2.500 m2.
In total avem opt filiale, fiecare responsabila de o anumita zona (in total 72 de puncte de lucru), cele mai importante fiind cele din Bucuresti si Constanta.
Pe ce segmente de activitate intentionati sa investiti mai mult pe viitor?
Nu sunt multe serviciile pe care inca nu le oferim. Avem si activitatile pe care le facea Romtrans, cum este distributia nationala, serviciu pe care Schenker dorea sa il ofere si in trecut, dar ar fi fost foarte greu. Iar pe celelalte domenii – expeditii rutiere, feroviare, vamuire, transport – pentru multe din ele suntem deja primii pe piata. Faptul ca avem performante foarte bune, insa nu inseamna ca ne putem relaxa, trebuie sa muncim mult sa gasim metode prin care sa ne imbunatatim portofoliul de servicii.
Pe logistica suntem bine reprezentati, dar nu suntem numarul unu. De aceea aici e loc pentru investitii. Deocamdata nu este insa un moment prielnic. Stim ca multi dintre cei care au investit exclusiv in logistica au destule probleme, cu o parte buna a depozitelor goale. Pe de alta parte, de indata ce vom avea un client interesat sa vina aici, suntem gata sa investim. Avem sprijinul Deutsche Bahn in acest sens.
Ce efecte a avut criza asupra activitatii DB Schenker Romtrans si ce masuri ati implementat astfel incat sa depasiti aceasta perioada?
Se stie ca in Romania criza a aparut cu sapte luni mai tarziu decat in vestul Europei, ceea ce a fost un avantaj pentru noi, deoarece am putut vedea ce se intampla in alte tari si ne-am putut pregati intre timp. Dar toate statisticile arata ca Romania a fost afectata de criza mult mai mult decat se anticipa, iar aceste probleme afecteaza intreaga economie. Companiile produc mai putin, deci se transporta mai putin. In mod cert, si noi am avut de suferit de pe urma acestei situatii economice, dar principiul dupa care ne ghidam este ca nu e de ajuns sa te plangi, ci trebuie sa depui eforturi pentru a rezista acestei perioade dificile. De aceea am luat o multime de masuri, am inceput sa oferim alte servicii, precum grupajul local, de anul trecut. In plus, am aplicat o politica mai activa pe partea de vanzari, iar in prezent avem o echipa de trei ori mai mare decat inainte. Din punctul nostru de vedere, doar reducerea de costuri nu este de ajuns pentru a rezista in aceasta perioada dificila.
Ce rezultate ati obtinut in prima perioada a acestui an? Se preconizeaza o revenire a pietei?
Dupa un inceput nu prea bun in ianuarie, februarie si mai ales martie si aprilie s-au dovedit a fi luni bune. In activitatea de expeditii intotdeauna a doua jumatate a anului este mai buna decat prima si daca trendul din aprilie va continua si in restul anului, cred ca ar trebui sa fim multumiti. Am observat in tari precum Austria si Germania ca procentul cu care a scazut volumul de activitate este mult mai mic decat cel cu care s-a redus profitul, care a avut o micsorare considerabila. Din punct de vedere al volumelor, in aprilie suntem aproape la nivelul din 2009 si nu foarte departe de ce aveam in 2008.
Chiar daca economia este afectata, mai ales pe segmentul de constructii, oamenii s-au pregatit foarte bine pe perioada de iarna si multe proiecte in desfasurare in 2009, chiar daca nu sunt la fel de multe ca in 2008, continua in prezent.
In ultima perioada, tot mai multe companii acuza lipsa camioanelor disponibile de pe piata. V-ati confruntat cu aceasta problema?
Ne confruntam cu acest fenomen in transportul local. E ciudat ca, desi exista cerere, nu sunt destule camioane pe piata. Transportul national reprezinta doar o parte din ce oferim noi, dar in mod sigur acum am avea mai multa activitate daca am avea destui transportatori.
Anul trecut, in transportul local cu camioane complete, am inregistrat 40.000 de curse. Lipsa vehiculelor se datoreaza fie problemelor grave cu care se confrunta transportatorii, fie pretului practicat pe piata. Dar daca ai ce sa le oferi transportatorilor, daca le poti da comenzi tur-retur, pretul nu este asa o problema. Pretul este o problema atunci cand trimiti un camion intr-o zona in care transportatorul trebuie sa astepte sa gaseasca singur retur. Asta este partea interesanta in afacerea noastra, trebuie sa analizezi si sa vezi cum administrezi cursele.
Cum ati configurat reteaua nationala astfel incat activitatea de grupaje sa se desfasoare fara probleme, avand in vedere faptul ca grupajele sunt dificil de realizat daca vrei sa oferi servicii de calitate?
Romtrans si Schenker colaborau si inainte de fuziune pentru distributie, dar pentru a avea o activitate armonizata, anul trecut in august am inceput un sistem cu hub propriu via Brasov, ceea ce inseamna ca toate hub-urile noastre din Iasi, Bucuresti, Arad si Cluj isi trimit marfurile pentru grupajele interne si internationale la Brasov, unde se face consolidarea partidelor de marfa. Incarcarea la capacitate a camionului este o mare provocare, deoarece trebuie facute calcule exacte astfel incat camionul sa fie incarcat la capacitate si, in plus, sa faca livrarile la timp, astfel incat supply chain-ul clientului sa nu aiba de suferit.
Dar la nivel european Schenker este un nume binecunoscut si consider ca, datorita experientei pe care o avem pe segmentul grupajelor, suntem foarte constienti de capcanele si avantajele din acest domeniu. Grupajele sunt o activitate care, daca este facuta asa cum trebuie si totul este sub control, poate aduce multi bani, dar pentru asta toate procesele trebuie sa fie precise, livrari, trasee etc.
Pentru noi, grupajul presupune aducerea marfii in depozit, consolidarea coletelor, formarea de incarcaturi complete si transportul pana la un alt hub din afara, de unde sunt livrate la destinatar. Grupaj nu inseamna doar transport, ci si activitatea din depozit. In plus, noi lucram cu partide mici, de aceea este foarte dificil sa colectezi si sa consolidezi livrarile. Acesta este grupajul pe care il realizam noi. In plus, trebuie sa avem incontinuu in vedere cerintele clientilor.
Grupajele sunt o activitate complexa, iar soferii ar trebui sa aiba o pregatire specifica. Aveti flota proprie pentru aceasta activitate?
Avem camioane proprii, dar nu sunt dedicate acestei activitati. De fapt, o alta faza a dezvoltarii noastre este gasirea unor transportatori de incredere, deoarece nu ne permitem ca pentru fiecare grupaj sa stam sa cautam un camion. De aceea lucram numai sub contract cu transportatori care au experienta si stiu ce presupune un grupaj.
In circa 50 din punctele noastre de lucru oferim in principal servicii de FTL – camioane complete – si deocamdata este principala activitate prin prisma volumelor operate. In ceea ce priveste grupajele, ne concentram asupra celor trei hub-uri. Din punctul de vedere al expeditiilor, nu al volumelor, in mod sigur avem mai multe expeditii pentru grupaj international decat local. Pe plan international, grupajele reprezinta 60% din activitate.
Ati castigat clienti noi in urma unor licitatii? Credeti ca licitatiile sunt tot mai mult organizate in ultima vreme mai degraba pentru a testa preturile decat pentru a cauta noi furnizori?
E adevarat ca de multe ori organizatorii nu au alt scop decat sa-si verifice furnizorii actuali de servicii, insa noi suntem obligati sa ne pregatim de fiecare data. Noi chiar am infiintat un departament de licitatii, care sa organizeze toate participarile noastre la asemenea procese.
Anul trecut am participat la multe licitatii, iar in 2010 chiar am repurtat doua succese. Avem avantajul ca suntem o companie foarte mare, reprezentata la nivel international, avem o retea foarte bine dezvoltata, suntem recunoscuti ca furnizor important de servicii de tip grupaj. Dar, chiar daca detii o asemenea retea internationala, nu poti avea succes decat daca stapanesti foarte bine si partea de activitate pe plan national.
(A consemnat Marilena MATEI)
