Legea privind obligativitatea echiparii vehiculelor cu anvelope de iarna, care a intrat in vigoare la 1 noiembrie, a iscat multe controverse, inca de anul trecut, cand a fost adusa in discutie pentru prima data. Ea are o serie de lacune si a creat deja panica in randul proprietarilor de vehicule. Acest subiect a fost dezbatut si in cadrul conferintelor Tranzit de la Timisoara si Michelin de la Bucuresti.

 In toamna anului trecut au avut loc multe dezbateri destul de aprinse pe tema introducerii obligativitatii dotarii vehiculelor cu anvelope de iarna. Astfel, in ianuarie a aparut Ordonanta 5, care contine reglementari pentru cresterea sigurantei rutiere, si care a fost aprobata printr-o lege publicata in MO in iulie. Ordonanta 5 modifica Ordonanta 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice si Ordonanta 109 (Legea Transporturilor).
Aceasta prevede ca este interzisa conducerea unui vehicul pe drumuri acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara ca acesta sa fie echipat cu anvelope de iarna. Pentru turisme este obligatorie montarea acestui tip de anvelope pe toate axele, iar pentru vehiculele de peste 3,5 t doar pe axa/axele de tractiune. Pentru vehiculele grele practic nu se schimba nimic, deoarece cele mai multe anvelope, cel putin cele premium de tractiune, sunt inscriptionate cu M+S.
Pentru prima data apare definitia anvelopelor de iarna care pana acum nu era cuprinsa in nicio lege.
Atat Directiva 92, cat si Regulamentele 30 si 54 spun ca o anvelopa de iarna este o anvelopa ale carei structura si profil sunt construite special pentru conditii de zapada si gheata. Toate cele trei documente precizeaza ca o anvelopa de iarna este inscriptionata cu M+S, M.S sau M&S.
Ordonanta 5 a aparut in cadrul unui program mai vast privind siguranta rutiera, care a fost demarat la sfarsitul anului trecut si care face parte dintr-un program de siguranta rutiera la nivel european.

Anvelope de iarna, obligatorii pe termen nedefinit
Legislatia privind anvelopele de iarna din alte tari prevede o perioada cand acestea sunt obligatorii, in general intervalul 1 noiembrie-1 martie. Legea din Romania nu prevede nimic in acest sens. Se face referire doar la conditiile de carosabil acoperit cu gheata, zapada sau polei. Acest lucru se poate intampla in octombrie, cum s-a intamplat de curand, dar la fel de bine si in aprilie.
Totusi, anvelopele de vara folosite iarna nu sunt periculoase doar atunci cand ruleaza pe zapada sau gheata. Si pe carosabil uscat, daca temperaturile sunt prea scazute, ele se rigidizeaza foarte mult, iar aderenta scade. Aceasta este o scapare a legii.
In cadrul unei conferinte organizate de Michelin pe 18 octombrie, Florian Melus Coman, directorul ARR, a asigurat ca „incepand cu 1 noiembrie, data la care intra in vigoare aceasta lege, in conditiile in care va ninge si vom avea portiuni de drum public acoperite cu zapada, gheata si polei, vom face controale, dar nimeni nu trebuie sa se teama ca va exista vreun abuz si ca in afara acestor sectoare se vor aplica sanctiuni“. Iar Costin Tatuc, comisar sef in cadrul Politiei Rutiere, a garantat faptul ca politistii cunosc insemnele care trebuie verificate si ca a existat o comunicare foarte intensa intre Directia Rutiera si structurile teritoriale.
Fata de legea care se aplica inainte au fost inasprite sanctiunile, 2.500-4.000 lei, iar costurile ce rezulta in urma accidentelor sau blocajelor sunt suportate de cel vinovat. Administratorul drumului emite un titlu de despagubire in termen de sapte zile de la producerea accidentului sau blocajului de circulatie. Acesta reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dislocarea utilajelor sau personalului necesar pentru restabilirea traficului in bune conditii. Apoi, in termen de 15 zile, in cazul in care vinovatul are asigurare, societatea de asigurari acopera cota parte din costuri, iar diferenta va fi suportata de cel care a produs acel blocaj. In situatia in care nu exista asigurare, toate costurile vor fi suportate de cel care a provocat accidentul. Exista si posibilitatea ca aceste lucruri sa fie contestate.
„In ceea ce priveste folosirea anvelopelor de iarna de catre vehiculele comerciale, inca de anul trecut aproximativ 80% din vehicule erau dotate in acest sens, deci nu mai reprezinta costuri suplimentare sau vreo noutate pentru transportatori“, a aratat directorul ARR. „In situatiile in care, in perioada rece, intr-o zi temperatura exterioara este mai mare, atunci soferul trebuie sa isi modifice stilul de condus, deoarece la temperaturi mai mari de 7oC anvelopa de iarna nu mai are aceeasi aderenta. In acest caz, soferul trebuie sa mearga mai incet, sa abordeze altfel virajele, deci sa nu solicite prea mult anvelopele“, a aratat Titi Aur, multiplu campion la raliu.

Cum se alege o anvelopa de iarna?
Isteria a fost provocata si de informatiile care circulau in ceea ce priveste inscriptiile de pe anvelopa. Legea spune clar ca anvelopa trebuie inscriptionata cu M+S, M.S sau M&S, dar au tot aparut zvonuri cum ca trebuie sa fie prezent si fulgul de nea, muntele cu trei creste, fulgul de nea in interiorul muntelui etc. Niciuna din aceste trei inscriptii nu e prevazuta in lege, asa ca nu sunt obligatorii.
„Acestea sunt marcaje prezente pe anvelopele de iarna, de autoturisme in special, dar nu sunt obligatorii pentru Europa, ci pentru SUA si Canada. In cazul anvelopele resapate se poate ca banda de resapare sa fie pusa pe o anvelopa de directie, si atunci marcajul nu exista pe flanc, dar in mod obligatoriu va fi pe banda de resapare, in cazul in care vorbim de un profil de iarna“, a aratat Cosmin Lixandru, fleet business development manager Bridgestone Romania (foto sus), in cadrul conferintei Tranzit.
Cristian Bucur, reprezentantul RAR la conferinta Michelin, a insistat asupra faptului ca „un alt criteriu primordial in alegerea unor anvelope este concordanta acestora cu documentatia de omologare a vehiculului. O simpla corespondenta geometrica nu este nici pe departe un criteriu de alegere a anvelopelor. Ele influenteaza semnificativ parametrii de functionare a unor sisteme si subansamble ale vehiculului, putand pune in valoare sau, dimpotriva, estompa calitatile dinamice ale acestuia. Mai mult, in conditiile in care anvelopele nu au fost alese conform documentatiei de omologare, cel putin societatile de asigurari vor fi foarte reticente in a acorda despagubiri.“
Titi Aur a atras atentia asupra tendintei romanilor de a cumpara anvelope second-hand. „Trebuie sa fim extrem de atenti la cauciucurile pe care le folosim. Chiar daca legea permite circularea cu anvelope pana la limita de 1,6 mm adancime a profilului, testele au aratat ca, in cazul unei anvelope de iarna, de la 8 mm, cat are atunci cand este noua, la 4 mm, aderenta scade proportional cu scaderea adancimii canalelor. Dar de la 4 mm in jos, performantele scad mult mai repede.“
Un alt lucru semnalat de pilot a fost ca, de curand, pe la semafoare au aparut persoane care vand insemnele specifice unei anvelope de iarna, fulg de nea, M+S etc., care sa fie lipite pe o anvelopa de vara. „E doar o alta metoda de a cumpara moartea de la coltul strazii.“
A fost haos si atunci cand s-a vorbit despre acceptarea/neacceptarea anvelopelor all-season. Daca initial autoritatile spuneau ca nu sunt agreate, pe parcurs lucrurile s-au schimbat. Astfel, Cristian Bucur a afirmat ca, all-season sau nu, „daca anvelopa are marcajul specific, aceasta corespunde legislatiei. Acelasi lucru a fost subliniat si de Cosmin Lixandru: „anvelopele all-season care sunt omologate pentru piata europeana si care poarta marcajul sunt acceptate ca anvelope de iarna. Din punct de vedere tehnic reprezinta de fapt un compromis, cel putin pentru clima din Romania, dar din punct de vedere legal sunt acceptate.“
Nelamuriri au aparut si atunci cand in presa s-a zvonit ca, in momentul controlului, politistii vor cere si un certificat de conformitate al anvelopei, insa acest lucru a fost clarificat la Timisoara de Florian Melus Coman, care a afirmat ca neintelegerile au aparut din cauza unei declaratii interpretate incorect in presa.