Potrivit unui studiu realizat de Asociatia Romana de Inchirieri (ARI), prezentat luna trecutain fata membrilor sai, dupa descresterea continua a pietei de inchirieri de utilaje inregistratain primul semestru al lui 2010, a doua jumatate a anului trecut a adus o crestere evidenta atat a cererii, cat si a preturilor. Si, chiar daca pe piata exista inca o supraoferta severa, iar pe domeniul utilajelor de acces preturile inca nu asigura profit, in cazul inchirierilor de macarale, al transportului greu si al utilajelor generale de santier preturile asigura deja o profitabilitate minima. Insa cea mai mare realizare, adusa in mod paradoxal de instalarea crizei, consta in educarea „de nevoie” a pietei, astfel ca cei care pana acum isi cumparau cu usurinta utilaje au invatat ca a-si ingropa banii in investitii pe care le folosesc adesea foarte putin nu este deloc o solutie rentabila.

 
Conform studiului realizat de ARI, piata de inchirieri de utilaje a scazut, in 2010, cu o pierdere neta de circa 25 de milioane de lei, o cadere destul de mare comparativ cu anul de varf 2008, cand, pentru firmele analizate, piata inregistrase un profit net de 27 de milioane de lei.
Companiile de inchirieri de nacele au inregistrat in 2010 o crestere de 33%, de la 119 milioane de lei in 2009, pana la 159 de milioane de lei in 2010. Cea mai mare crestere a avut-o Felbermayr (la care doar circa 15% din venituri sunt din inchirieri de nacele), de 143%, de la o cifra de afaceri de 31 de milioane de lei in 2009 la circa la 77 de milioane de lei in 2010. De asemenea, multe companii de inchirieri de macarale au inregistrat cresteri semnificative.
„Unii au facut o performanta uluitoare: au crescut cifra de afaceri si profitul, au concediat angajati si au scazut cheltuielile cu salariile. Ca atare, fata de nacele, unde personalul a crescut de la an la an, indiferent de criza, la macarale numarul de angajati a scazut de la 1.700 la 1.200”, a precizat Stefan Ponea, presedinte ARI si managing partner Industrial Access, subliniind si faptul ca piata de inchirieri este mult mai mare decat fusese estimata in 2009 (30 de milioane de euro): „in prezent, piata este de minimum 180 de milioane de euro, fara sa-i socotim si pe cei ce inchiriaza schele, cofraje si popi. In plus, nu am inclus nici inchirierile de containere sau de echipamente generale de santier, realizate de firme cu cifre de afaceri cuprinse intre 10 si 20 de milioane de euro.”
Insa, de la an la an, disponibilitatile in numerar ale companiilor din analiza realizata au scazut si se pare ca aceasta tendinta va continua, chiar daca in sectorul macaralelor lucrurile s-au imbunatatit, in sensul in care, pe de o parte, s-a investit mult mai mult, iar pe de alta, vanzarile de macarale s-au efectuat mai putin pe facturi si mai mult pe bani. Si, conform unui indicator stabilit de ARI, care arata ce proportie din valoarea mijloacelor fixe inregistrate in contabilitate este reprezentata de cifra de afaceri, situatia de la nacele a devenit, chiar daca intr-un ritm lent, pozitiva, raportul dintre cifra de afaceri obtinuta din chirii si valoarea parcului atingand o valoare unitara. Pe de alta parte, la macarale acest indicator a scazut, ajungandu-se de la un profit de 33 de milioane de lei la pierderi de circa cinci milioane de lei.

Gradul de ocupare a crescut, dar nu si profitabilitatea
Detaliat, pe nacele, piata a scazut cu 12% in 2009 fata de anul anterior si cu 14% in 2010, desi in ultimele sase luni gradul de ocupare a ajuns la circa 80%. Insa „exista o multime de companii care si-au creat companii-surori (in interiorul si in afara asociatiei), transferandu-si apoi activitatea spre acestea. In unele cazuri, ambele au ramas pe profit si au obtinut cifre de afaceri bune, in altele, dimpotriva”, a subliniat presedintele ARI. De asemenea, in ultima perioada, din ce in ce mai multe companii au ajuns sa-si inchirieze reciproc, de multe ori pierzand contracte pentru ca nu detineau anumite utilaje. Intre firmele studiate, Industrial Access a inregistrat in 2009 o crestere de 14% fata de 2008, iar in 2010 de doar 0,3% fata de 2009. Insa anul acesta, dupa primele sase luni, cresterea de aproape 36% a activitatilor de inchiriere a atras si obtinerea unui profit, dupa ultimii trei ani, in care s-a mers doar pe pierdere.
In ceea ce priveste macaralele, profitul din 2008, de 33 de milioane de lei, a scazut in 2009 la circa 15 milioane, iar mai apoi, in 2010, la numai sase milioane. In acelasi timp, pierderile nete in ceea ce priveste industria in ansamblu ajuns la 5,6 milioane de lei, profitabilitatea scazand foarte mult. Ca atare, daca in 2008 cifra de afaceri reprezenta circa 145% din valoarea parcului, in 2010 a scazut pana la 114%.
Oricum, daca se studiaza in ansamblu piata nacelelor, a macaralelor si a utilajelor grele, se observa ca, desi piata a scazut, ramane totusi bine conturata, iar „bancile au ce finanta, importatorii de utilaje au cui sa vanda, existand deja o referinta in prestarile de servicii care asigura jumatate de miliard de lei din PIB”, a mai spus Stefan Ponea.

Statul da legi lipsite de fair-play
Pe langa supraoferta severa a pietei si politica economica deseori nesustenabila a companiilor de inchirieri, un alt factor daunator ce afecteaza piata este nivelul sumelor neincasate, atat cele aflate in litigiu, cat si cele aflate in intarzieri majore la plata, mai ales in situatia in care chiar si creditorii, firmele de leasing sau bancile, nu executa debitorii de teama unor pierderi majore.
„In felul acesta, multi sunt incurajati sa ramana in piata cu o astfel de politica daunatoare. Ca atare, creantele au crescut in soldul de la fiecare sfarsit de an, de la 50 de milioane de lei in 2008 la 55 de milioane de lei in 2009 si apoi la 75 de milioane de lei in 2010, fara ca cifra de afaceri sa creasca in acelasi ritm, ceea ce inseamna ca vanzarile au fost realizate doar pe hartie, fara sa incaseze deloc sau din ce in ce mai putin”, a punctat Stefan Ponea, subliniind ca si compania pe care o conduce a declarat, la sfarsitul anului trecut, restante provizionate de incasat, de la clienti, in valoare de 335.000 de euro.
O alta problema este lipsa predictibilitatii afacerilor, care are la baza lipsa unor statistici coerente de-a lungul anilor, fapt pentru care ARI a hotarat angajarea unei companii specializate pentru realizarea unei statistici detaliate, care, pe langa studiul de piata, face si analiza bonitate-client, contorizand procesele in derulare, precum si datoriile sau incidentele bancare.
De aceea, scopul ARI ramane acela de a aduna la un loc atat concurenti, cat si parteneri, cu interese comune, pentru a gasi solutii comune. „Daca nu facem acest lucru avem de pierdut cu totii, pentru ca, desi concurenti, nu suntem prea diferiti, fiind marcati adesea de aceleasi greseli. Insa, piata fiind inca imatura, avem privilegiul de a stabili reguli, cu posibilitatea de a le alege corect, de la inceput”, a subliniat Stefan Ponea, punctand: „avem probleme comune, sume neincasate, clienti care nu inapoiaza utilajele, abuzuri din piata sau legi care ne calca in picioare, ca, de exemplu, cea prin care firmele cu cifre de afaceri de maximum 100.000 de euro, care nu si-au platit datoriile la stat, sunt scutite de penalitati.”

Cunoasterea costului real pe unitate,un pas spre performanta
Insa se pare ca una din cauzele pentru situatia actuala este aceea ca multe firme nu isi cunosc costul real pe unitate, acesta fiind unul din factorii principali care duc la lipsa de performanta, foarte multe pierderi mari venind in special pe partea de service. Ca atare, presedintele ARI si-a propus traducerea unor manuale ce cuprind cursuri de baza pentru intelegerea costurilor unei afaceri, cu modele de calcul, pentru a obtine astfel un instrument usor in fata unui client, ca singura cale sustenabila care sa permita, pe termen mediu si lung, obtinerea unui profit. „Echipamentele au inceput sa imbatraneasca, iar costurile de reparatii au crescut. In plus, in ultimii trei ani, niciunul dintre noi nu a luat in calcul cat ne costa sa inlocuim utilajele si cand este momentul recomandat sa facem asta, iar acest calculator ne va ajuta. Astfel vom fi, in momentul stabilirii unei oferte, constienti de riscurile pe care ni le asumam”, a precizat Stefan Ponea, subliniind si faptul ca, in prezent, Industrial Access utilizeaza un software realizat in-house care masoara online pretul mediu, pe fiecare serie in parte si pe fiecare model. In acest mod, s-a putut observa ca pretul mediu de inchiriere a crescut anul trecut de la 30 la 40 de euro pe zi calendaristica, per utilaj, in situatia in care valoarea medie de achizitie a nacelelor fusese de circa 35.000 de euro, iar a utilajelor mai mici, de circa 15.000 de euro. Anul acesta, chiar daca gradul de ocupare a utilajelor a crescut, pretul mediu de inchiriere nu s-a mai modificat deloc, si asta fiindca, asa cum subliniaza presedintele ARI, „exista cativa jucatori pe piata, suficient de mari, care nu le permit celorlalte companii sa creasca aceste preturi.”