Desi Guvernul afirma ca a inceput sa ia masuri pentru sprijinirea sectorului constructiilor, patronatele si jucatorii de pe piata care au participat la discutii in cadrul seminarului „Talks about Construction”, organizat de Mediafax la inceput de martie, reclama o tendinta continua de scadere a acestui sector. Problemele sunt acutizate si de licitatii la preturi de dumping, „umflate” ulterior cu acte aditionale de majorare, precum si de contestari nesfarsite ale rezultatelor.
 

Sectorul constructiilor, caruia criza economica i-a adus anul trecut o scadere de 13,6%, s-a confruntat cu cea mai mare contractie economica.
„Este momentul sa ne unim fortele ca sa gasim solutii la problemele pe care le avem. Bugetul alocat programelor din acest sector a scazut in acest an, dar se incearca gasirea unor solutii de parteneriat public-privat, iar un ministru nu trebuie sa se planga de faptul ca nu are bani, ci trebuie sa gaseasca solutii“, a declarat Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT).

Ministerul vrea controlul proiectelor locale
Guvernul a decis sa aloce sume considerabile lucrarilor publice de constructii, parte derulate prin MDRT, parte prin Ministerul Transporturilor. „In urmatorii trei ani ne-am propus sa construim 100.000 de locuinte pentru tineri, in special pentru cei care nu vor fi niciodata clientii dezvoltatorilor privati. Vom construi si 25.000 de locuinte unifamiliale la tara, dar ne propunem si sa construim/reabilitam 10.000 km de drumuri judetene, prin alocarea a 1,5 miliarde de euro”, a punctat Udrea.
Intre programele MDRT incepute anul trecut cu continuitate in 2010 se incadreaza si reabilitarile termice, un proiect co-finantat de minister, dar si programul de construire de locuinte prin ANL, destinate fie inchirierii, fie locuintelor sociale. Exista in derulare si programe de construire a salilor de sport, a bazinelor, a caminelor culturale sau a patinoarelor. In ceea ce priveste lucrarile de reabilitare sau de construire a drumurilor, exista modificari in curs de implementare pentru ca ministerul sa aiba control asupra proiectelor pe care le finanteaza.
„De regula, aceste proiecte corespund intereselor personale sau de partid ale presedintilor consiliilor judetene si nu au legatura cu o strategie de dezvoltare. Ca atare, ne propunem ca una din modificari sa dea ministerului posibilitatea sa decida care sunt proiectele de reabilitari sau constructii de drumuri, de canalizare sau realizare de retele de apa care se finanteaza, avand in vedere ca orice investitie, pe termen mediu sau lung, trebuie sa intoarca banii inapoi in economie, la buget”, a specificat Elena Udrea. „Avem in vedere implementarea unei strategii, pentru ca niciodata nu vom avea bani suficienti pentru a construi atat cat este nevoie. Va trebui sa prioritizam proiectele de investitii”, a adaugat aceasta.
In plus, ministerul testeaza solutii alternative de construire, hotarand ca, din acest an, firmele care participa la licitatii, sa prezinte, alaturi de o solutie clasica, si solutii alternative care, daca sunt corect implementate, vor fi cel putin la fel de eficiente la jumatate din costuri.

Ministerul vrea majorari de pret de maximum 10%
Una dintre problemele cu care se confrunta atat ministerul, cat si constructorii, este aceea ca la licitatii unele firme ofera preturi de dumping. Astfel, licitatia se castiga la preturi mult subevaluate, dupa care constructorul, in intelegere cu autoritatea contractanta, aduce acte aditionale succesive prin care majoreaza pretul. „Acest lucru nu ar fi posibil daca primaria nu ar fi de acord, dar ministerul a decis ca aceste majorari de sume ale valorilor contractelor sa nu se mai poata face fara un aviz de la Consiliul tehnico-economic al ministerului si fara sa depaseasca 10% din valoarea contractului”, a mai spus Udrea. „Cine participa trebuie sa stie exact cat liciteaza, cu atat mai mult cu cat indicatorii tehnico-economici sunt, in cele mai multe cazuri, generosi”, a punctat ministrul de resort.
O alta solutie oferita de MDGT ar fi ca, in valoarea ofertei, ponderea criteriului de „pret cel mai scazut” sa se diminueze. „Anul trecut am schimbat regulile licitatiilor din constructii, iar Comisia Europeana ne-a sanctionat si ne-a cerut sa revenim la situatia anterioara. Vom incerca si consemnarea celor care in mod repetat vin cu astfel de oferte pentru a putea sa-i respingem la urmatoarele licitatii”, a precizat Elena Udrea.

Contestatari de profesie
Ministrul Udrea considera ca o alta problema, in afara actelor aditionale, ar fi aceea a contestatiilor nesfarsite pe care constructorii le fac in urma pierderii unor licitatii. Exista nenumarate proiecte care nu se pot derula pentru ca a devenit „o meserie” sa contesti rezultatul unei licitatii. „Sunt convinsa ca de multe ori rezultatul unei licitatii nu este corect si atunci este legal sa fie contestat, dar acest procedeu a devenit regula. Contestatiile facute fara niciun temei duc la prelungiri nesfarsite ale termenelor de executie ale lucrarilor si de multe ori acest fapt se traduce prin pierderea finantarilor europene”, a precizat Udrea. De aceea, li se solicita firmelor de constructii sa aiba un comportament responsabil, mai ales ca este cunoscut ca, de multe ori, aceste contestatii sunt facute numai cu scopul de a obtine un avantaj financiar de la firma castigatoare, dat fiind ca cei care contesta vor tranzactiona retragerea contestatiilor pentru o suma de bani sau impartirea lucrarii. Exista si o solutie legala prin care firmele care dovedesc un comportament abuziv folosind instrumentul contestatiei, sa fie sanctionate si depunctate la licitatiile la care participa la MDGT.
Elena Udrea a mai spus si ca s-a incercat aplicarea unei taxe pentru cei care vor sa conteste licitatiile publice, dar Comisia Europeana nu a permis aceasta procedura, pe motiv ca se ingradeste astfel dreptul la justitie.

Calitate slaba si preturi „umflate”
O alta problema adusa in discutie de ministrul Udrea este calitatea, de multe ori slaba, a constructiilor, in special a celor facute pentru Stat, care „permite orice, mai ales sa existe constructii de slaba calitate la preturi exact ca cele de pe piata privata. Aici este vina reprezentantilor statului care fac receptia finala a lucrarii. Ca atare, o lucrare facuta de Stat este privita intotdeauna cu condescendenta. Firesc ar fi sa fie exact la aceeasi calitate a constructiilor private, dat fiind ca se lucreaza cel putin la aceeasi bani. Exista reabilitari termice care au ajuns si la 30.000 de euro pe apartament, in conditiile in care media pe piata este de 3-4000 de euro”. Ca solutie, MDGT coordoneaza un grup de lucru pentru stabilirea standardelor de cost in constructiile publice organizate de Stat, cu termen de finalizare 31 martie.

Criza din constructii duce la solutii disperate
Presedintele Patronatului Societatilor din Constructii, Cristian Erbasu, considera ca declinul din 2009 in raport cu anii precedenti le-a impus multor companii de constructii sa intre intr-o zona extrem de instabila. Reducerea numarului de proiecte mai ales din zona privata a determinat factorii de decizie ai companiilor sa ia masuri disperate. Firmele de constructii au fost surprinse la sfarsitul lui 2008, cand a inceput criza, cu leasing-uri sau credite bancare mari, un personal numeros si datorii la furnizori sau facturi neincasate. Iar una dintre aceste masuri disperate o prezinta participarea la licitatii cu oferte mult subevaluate, nesustinute tehnic. „Pe principiul «sa sapam o groapa mai mare ca sa astupam groapa de mai inainte», se incearca trecerea perioadei de criza fara a se realiza de multe ori ca acest lucru va aduce necazuri foarte mari atat castigatorului licitatiei cu valoare de dumping, cat si beneficiarului care ori va obtine o lucrare de o calitate indoielnica, ori va incepe discutii interminabile pentru lucrari suplimentare, ori, mai rau, va ramane cu proiectul nefinalizat”, a precizat Cristian Erbasu. La finele anului trecut s-a incercat diminuarea acestui fenomen, insa, din pacate, consecinta nu a fost cea scontata. Practic toti ofertantii au coborat stacheta sub 85% din valoarea declarata de proiectant, iar numarul contestatarilor a crescut foarte mult. Prin urmare, un algoritm mult mai clar e necesar. Iar solutia poate veni chiar din legea existenta – oferta cea mai apropiata de media ofertelor declarate corespunzatoare tehnic sa fie castigatoare. El a mai subliniat si faptul ca s-a revenit la situatia din anii 1995-2000, cand „amatorismul facea ravagii pe piata”, iar solutia pe care o intrevede ar fi certificarea profesionala.

Firmele romanesti au nevoie de credibilitate
Cristian Erbasu considera ca ar trebui gasite proceduri prin care firmele cu capital romanesc sa aiba sanse egale cu cele cu capital strain, asa cum s-a procedat in Spania si Germania. „Firmele romanesti sunt discriminate in cazul proiectelor         majore de infrastructura, pentru ca se cere experienta in proiecte similare in ultimii cinci ani, criteriu pe care nu il pot indeplini, pentru ca in Romania nu au avut loc astfel de lucrari publice in ultimii ani”, a mai spus acesta. In acest fel, companiile romanesti lucreaza in subexpertiza pe aceste proiecte. In plus, exista si firme straine care vin cu cativa angajati in Romania si apoi subcontracteaza pe plan local lucrarile.
In replica, ministrul Elena Udrea a reamintit ca in urma cu cativa ani li se recomanda constructorilor romani sa se asocieze. Ca atare, „s-au asociat, dar pe urma au inceput sa se certe intre ei. Avem unele probleme de comportament”, a punctat aceasta.

Parteneriatele public-private ar fi o solutie
In 2009, consumul de ciment a scazut cu 27,8%, pana la 7,8 milionane de tone, iar cererea de tamplarie termoizolanta s-a redus cu peste 50%.
In opinia directorului executiv al CIROM, Ion Crangasu, piata constructiilor va continua sa scada anul acesta cu 5-10%. „Va fi mai dificil decat anul trecut, revigorarea economica a Romaniei fiind incerta. Guvernul ar trebui sa se orienteze catre proiecte mari de infrastructura, mai ales la cele realizate in parteneriat public-privat care nu conduc la majorarea deficitului bugetar”. In plus, „pentru stoparea recesiunii nu este suficient sa se ia masuri punctuale ad-hoc valabile un an de zile, ci este necesar un program de masuri bazat pe realitatea romaneasca”, a mai spus Crangasu.
Marius Marin, directorul executiv al Asociatiei Pro BCA si CEO Macon considera ca „este extrem de greu sa prezinte actionarilor business-planuri pe 4-5 ani daca nu exista o predictibilitate a investitiilor si a regimului fiscal. Asteptam proiecte bugetare multianuale. Abia dupa ce guvernul isi defineste motoarele de crestere a economiei si ce buget aloca pentru sprijinirea acestora, vom sti ce sa facem”, a punctat reprezentantul Pro BCA. Statul ar trebui sa implice mai mult mediul economic in luarea deciziilor si sa ia masuri dure pentru eradicarea evaziunii fiscale. „Romania nu inventeaza roata cand vine vorba de stoparea evaziunii fiscale. Trebuie doar sa ne uitam la tarile din Occident si sa vedem ce au facut ele”, a punctat directorul executiv al Pro BCA.
Marius Marin este de parere ca, pe langa faptul ca ar trebui sa se mearga pe proiecte mari de infrastructura, sa se schimbe si legislatia astfel incat sa nu mai dureze intre trei si cinci ani pana cand incepe efectiv constructia unui proiect. In plus, in ceea ce priveste masurile guvernamentale luate pentru sprijinirea sectorului constructiilor, acesta considera ca „mergem in directia buna, numai ca ritmul este prea lent, iar atunci cand este vorba de implementare intervin nenumarate incoerente legislative si birocratice”.