Peste 1.000 de companii franceze si germane din sectoare de activitate precum energie, IT, constructii, turism, agricultura sau finante-banci, alaturi de firme cu capital romanesc, membre ale Camerei Franceze de Comert si Industrie din Romania (CCIFER) si ale Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK Romania), se pozitioneaza la inceput de 2016 cu asteptari mari cu privire la situatia economica din tara noastra. Concluzia reiesita din cele doua barometre realizate de Camerele de Comert a fost prezentata in cadrul conferintei „Perspective Economice ale Romaniei”, prilej cu care s-a organizat si un sondaj live, realizat in premiera cu directorii prezenti la eveniment. Acestia s-au dovedit optimisti cu privire la evolutia mediului de afaceri din Romania (97,2%), dar si ingrijorati (72,8%) de lipsa mainii de lucru calificate, mai ales in zonele din tara aflate intr-o dezvoltare exploziva.
 

CCIFER reuneste in prezent aproape 500 de companii membre, cu capital francez si romanesc, reprezentand 15% din PIB-ul Romaniei si peste 125.000 de locuri de munca, in vreme ce AHK Romania numara peste 530 de firme-membre. „Pe teritoriul Romaniei exista foarte multe conexiuni intre firmele germane si cele franceze. De exemplu, Franta are in Romania cel mai mare producator auto, iar Germania are aici o multitudine de producatori de componente auto. Exemplele pot continua si in domeniul financiar, multi clienti germani avand relatii cu bancile franceze. Realitatea e ca toate sunt firme romanesti, fie ca au capital german, fie francez“, a punctat Radu Merica, presedinte AHK.

Se impune o reforma a administratiei
Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei in Romania, a subliniat ca firmele germane sunt bine reprezentate in Romania, beneficiind de o multime de sanse comune. „Aici exista personal motivat, bine pregatit, care dispune si de cunostinte lingvistice bune, dar si teren agricol fertil si posibilitati diverse de cooperare economica. Romania va fi in continuare atractiva pentru Germania daca se reuseste mentinerea unui numar corespunzator de angajati calificati pe piata.“ Insa, in opinia ambasadorului Germaniei, stabilitatea si predictibilitatea legislatiei, dar si a reglementarilor economice, au o importanta cruciala. „Nu se poate ca in cazul taxei pentru energie din surse regenerabile sa avem masuri care modifica retroactiv conditiile pentru investitori, astfel incat investitiile pe termen lung, facute pe baza unei legislatii si a unor norme de aplicare, sa fie afectate de modificarea conditiilor-cadru de catre Stat, iar investitiile sa nu mai renteze“, a spus Werner Hans Lauk. Acesta a mai evidentiat si alte piedici in calea investitiilor, intre care si problema birocratiei si a coruptiei.
In regiunile cu dezvoltare exploziva, precum zona metropolitana Brasov, Sibiu, Sighisoara, Timisoara, Sebes, Cluj, se vorbeste de o limitare a cresterii investitiilor straine, din lipsa personalului calificat. „In domeniul calificarii profesionale sunt necesare eforturi suplimentare, in special privind profesiile moderne care nu sunt certificate. Trebuie sa se introduca si in universitati studii duale, astfel incat sa se califice specialisti dupa nevoile intreprinderilor“, a spus Werner Hans Lauk, completand: „valoarea nominala a salariilor nu spune decat foarte putin despre calificare. Trebuie sa existe un raport potrivit intre productivitate si calificare care sa permita apoi plata optima a salariilor si a costurilor de productie.“
François Saint Paul, ambasadorul Frantei in Romania, nu considera importante aspectele care nu functioneaza in tara, ci mai degraba prioritizarea actiunilor care trebuie demarate. „Am identificat trei directii secundare (economia si competitivitatea, administratia si ameliorarea imaginii Romaniei in ansamblul mondial, si in particular in cel european), care converg catre una principala: reforma administratiei“, a spus François Saint Paul, completand: „pozitia externa a Romaniei trebuie consolidata prin politici si strategii de integrare. Reforma administratiei in profunzime este insa dura, de lunga durata, dar de neocolit.“

O toamna optimista pentru firmele franceze
Pentru comunitatea de afaceri din CCIFER, barometrul pentru 2015 este pozitiv, inregistrand o evolutie semnificativa comparativ cu anii anteriori, atat cu privire la mediul extern al companiei (economic, politic, social, atractivitatea Romaniei), cat si cu privire la situatia interna a companiilor (cifra de afaceri, rentabilitate sau investitii). Realizat de trei ori pe an, in februarie, in iulie si in noiembrie, barometrul CCIFER ofera o imagine generala a perceptiei directorilor de companii din comunitatea de afaceri franco-romana. Editia realizata in noiembrie este cea mai optimista din acest an, majoritatea indicatorilor fiind in crestere fata de rezultatele din februarie sau iulie.
Si tendinta in ceea ce priveste mediul intern al companiilor este in crestere fata de anii precedenti. Pe de alta parte, rezultatele sondajului pun in evidenta o inrautatire a perceptiei asupra situatiei companiilor privind cifra de afaceri, rentabilitatea, angajatii sau investitiile intre inceputul lui 2015 si finalul acestuia.
In 2015, sectorul care a inregistrat cea mai mare crestere in randul respondentilor este cel energetic, cu o crestere a perceptiei constanta din 2012. In directia opusa, cu o schimbare relativ surprinzatoare, sectorul IT&C inregistreaza o scadere neta fata de 2014, in vreme ce sectorul serviciilor, bancar si constructiile isi pastreaza o evaluare mai degraba moderata in 2015. Agricultura, comertul si industria inregistreaza o dinamica superioara fata de media barometrului, desi in anii anteriori perspectivele erau pesimiste. „Cresterea din sectorul comertului, mai ales in ultimele cinci luni, nu este surprinzatoare. Scaderea TVA la alimente, impreuna cu cresterea salariului minim, au dus la cresterea consumului gospodariilor“, a punctat Adriana Record, director executiv CCIFER.
In ansamblu, 2015 este perceput in mod pozitiv de majoritatea sectoarelor, fata de 2014, an marcat de o perspectiva negativa generala. „Este spectaculoasa evolutia indicatorului politic in perceptia oamenilor de afaceri. Astfel, daca in anii trecuti pozitionarea era spre negativ, s-a ajuns la o valoare extrem de ridicata in noiembrie si per ansamblu in 2015. Ca urmare, indicatorul traduce un gaj de incredere in mediul de afaceri asupra schimbarilor care au avut loc la nivelul guvernului. De asemenea, criteriile economice si sociale sunt in evolutie neta, impactand pozitiv perceptia asupra atractivitatii Romaniei“, a mai spus Adriana Record. Aceasta a mentionat ca exista si atentionari venite din partea respondentilor, intre care predomina dorinta de utilizare mai eficienta a fondurilor UE si nevoia de a fi mai des consultata comunitatea de afaceri atunci cand intervin schimbari in domeniul fiscal sau in alte domenii economice.

Companiile germane sunt mai rezervate
Din chestionarul de conjunctura realizat de AHK Romania in septembrie 2015 reiese ca firmele germane sunt increzatoare in ceea ce priveste situatia lor actuala. Referitor la asteptarile conjuncturale, companiile au fost ceva mai rezervate in toamna decat in primavara. Pentru urmatoarele 12 luni, 68% dintre ele se asteapta la o imbunatatire a situatiei, in scadere fata de 75% in primavara. Intentiile de angajare ale companiilor-membre AHK sunt, de asemenea, mai rezervate decat in primavara. „Companiile doresc in continuare sa faca angajari, dar se confrunta cu lipsa personalului calificat si sunt ingrijorate de actualele propuneri de modificare a legislatiei muncii“, a precizat Sebastian Metz, director executiv AHK. Si in ce priveste intentia de a realiza investitii a companiilor in urmatoarele 12 luni, asteptarile acestora s-au diminuat, dar intentiile in ce priveste investitiile raman stabile.
Principalii factori de risc pentru dezvoltarea economica identificati in randul respondetilor barometrului AHK sunt conditiile-cadru economice si politice. „La capitolele infrastructura, administratie publica si achizitii publice, Romania se claseaza sub media celorlalte state din Europa Centrala si de Est“, a mai spus Sebastian Metz.
Pentru companiile membre AHK, perspectivele pozitive s-au diminuat fata de primavara. „Ar putea sa tina de faptul ca in 2016 vor avea loc alegeri locale si parlamentare, ca exista nesiguranta in ce priveste efectele masurilor fiscale adoptate si planificate, dar si de evenimentele din bransa auto care duc la retinere si atentie sporita. De asemenea, provocarile pe plan european, precum problema refugiatilor, au fost factori care au dus la acest rezultat“, a punctate Metz.

Exporturile ajuta tarile din zona euro
Olivier de Boysson, economist sef pentru tarile emergente al Groupe Société Générale, a apreciat ca economia Romaniei se afla in prezent intr-o crestere echilibrata, in vreme ce in restul lumii multe tari emergente si-au incetinit ritmul, iar in zona euro cresterea ramane mediocra. „Tarile emergente incetinesc spectaculos, ba chiar intra in criza. Franarea Chinei poate fi chiar brutala, iar Rusia si Brazilia se afla intr-o recesiune puternica. Turcia creste, dar mai incet ca inainte, iar singura care accelereaza este India“, a spus Olivier de Boysson.
Majoritatea tarilor avansate a depasit nivelul din 2007, desi unele inca au ramas in criza, ca Italia, al carei nivel de activitate ramane cu 10% mai mic decat in 2007, sau Spania, care a inceput sa creasca dupa o puternica recesiune. Insa traiectoria SUA se detaseaza cu o reluare rezultata din ameliorarea pietei muncii. „Exista inca ezitari datorate unei anomalii a pietei muncii care nu exista in Europa: scaderea ratei somajului, insotita de oamenii care nu isi cauta de lucru“, a spus Olivier de Boysson, mentionand ca si in zona euro exista o scadere a somajului, cu exceptia Frantei.
Comertul mondial creste mai putin decat PIB in Europa Centrala si de SE. Inmatricularea masinilor este in continua crestere in Spania, iar exportul din zonele euro ramane in crestere, fara accelerare. Insa punctul slab ramane comportamentul investitiilor. „In Germania investitiile sunt slabe, chiar si pentru anul viitor“, a precizat Olivier de Boysson. Acesta a spus ca toate tarile europene sunt in crestere datorita exporturilor, inclusiv Croatia si Serbia. Insa criza grava din Moldova, situatia Rusiei si a Ucrainei, ca si cea din Turcia, apasa asupra cresterii anumitor tari care sunt piete de export.
Insa, in ciuda dinamicii, nu sunt accesate credite. „Portugalia e in situatia in care trebuie sa aplice un plan de austeritate mai dur decat inainte, iar Croatia e foarte indatorata, ca si Serbia. In Romania este un inceput, dar nu e chiar o dinamica de reluare.“