Nu mai putin de 14 state comunitare au cerut Comisiei Europene, la sfarsitul anului trecut, prelungirea cu doi ani a interdictiei de cabotaj pentru Romania si Bulgaria. Romanii sunt acuzati ca au costuri scazute si astfel isi pot permite tarife mai mici, lucru care ii face „de temut“ pe teritoriile statelor comunitare. Si, in timp ce romanilor li se tot pun piedici, asta fiind deja o practica obisnuita inca de pe vremea autorizatiilor, statele necomunitare pun tot mai multe presiuni pentru liberalizarea transportului.
Astfel, cateva tari din jurul Marii Negre, membre ale asociatiei BSEC, au inventat noi autorizatii de tranzit inter-membri, Romania fiind singurul stat comunitar in care acestea vor fi valabile, dupa ce Bulgaria si-a exprimat acordul doar pentru autorizatii bilaterale, nu si de tranzit.
Potrivit Tratatului de aderare a tarii noastre la UE, romanilor le-a fost interzis cabotajul in statele comunitare pana in 2009. In Tratat se mentioneaza posibilitatea prelungirii cu inca doi ani a interzicerii cabotajului pentru statele care solicita acest lucru motivat Comisiei Europene pana la sfarsitul lui 2009.
Singurul stat care ne-a avertizat direct asupra faptului ca doreste prelungirea acestei perioade a fost Germania, care si-a motivat decizia prin faptul ca transportatorii romani au costuri mai mici decat operatorii de acolo, astfel ca nu ar concura in mod egal cu cei germani. Iar la comisia mixta cu romanii oficialii nemti au tras atentia asupra faptului ca romanii depasesc cu 20% media europeana la contraventii. „Mi s-ar fi parut normal ca toate statele sa ne informeze si pe noi“, ne-a spus Sorin Sarbu, directorul DGTR, care a explicat ca de la ministerul roman s-au facut demersurile necesare pentru a afla la timp ce state doresc prelungirea interdictiei de cabotaj.
Informarea oficiala a CE a aparut abia la mijlocul lui ianuarie
Astfel, interzicerea cabotajului s-a prelungit cu inca doi ani in 14 state comunitare: Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, Spania si Marea Britanie. Asta in conditiile in care la nivel european se vorbeste de liberalizarea treptata a cabotajului. Dar dezinteresul transportatorilor comunitari pentru drumurile de la noi si tarifele romanilor, cu care nu prea pot concura, au cam scos pentru doi ani tara noastra de la discutiile pe acest subiect.
Statele care nu au trimis o astfel de adresa sunt: Bulgaria, Cipru, Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Slovacia si Suedia.
Cu toate ca informarea oficiala privind prelungirea interzicerii cabotajului cu inca doi ani a venit abia pe 15 ianuarie, nicio amenda de cabotaj primita de romani in primele saptamani ale anului in statele care au dorit prelungirea acestuia nu poate fi contestata pe motivul intarzierii unei informari oficiale. „Lipsa de informare nu justifica efectuarea cabotajului intr-un stat membru. Mai ales ca cei care fac cabotaj pe teritoriul unui stat membru au legaturile necesare, au comenzi prestabilite“, a spus Sorin Sarbu, directorul DGTR.
Romania, singurul stat comunitar cu autorizatii BSEC
La cea de a patra reuniune a Comitetului de conducere al BSEC, de la Istanbul, din septembrie anul trecut, sapte state membre (Albania, Armenia, Georgia, Moldova, Romania, Serbia si Turcia) au dorit sa participe la un Proiect Pilot referitor la schimbul de autorizatii BSEC. Acestea sunt documente unice, emise si distribuite de BSEC PERMIS, care a fost autorizat sa tipareasca 1.400 de autorizatii si sa distribuie cate 200 de copii fiecarui stat membru participant pana in noiembrie 2009. „Practic, in loc ca un transportator sa aiba sase autorizatii individuale pentru tranzitul a sase tari, va avea doar una cu sase stampile pe spate“, a explicat Sorin Sarbu.
Autorizatiile, distribuite, la fel ca si celelalte, de IGCTI, sunt valabile pentru o singura cursa dus-intors, iar vehiculele care le detin vor putea tranzita teritoriile tuturor tarilor participante fara a detine o alta autorizatie bilaterala de tranzit. Acestea vor fi valabile pana la sfarsitul lui 2011.
Autorizatiile BSEC nu permit operatiuni de incarcare/descarcare pe teritoriile statelor tranzitate, de terta-tara si nici de cabotaj.
BSEC reprezinta Regiunea de cooperare economica a tarilor din zona Marii Negre si cuprinde 12 state: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Rusia, Turcia, Ucraina si Republica Serbia. In 1992, BSEC a infiintat Grupul de Lucru pe probleme de Transport, ai carui reprezentanti se intalnesc periodic si care functioneaza ca un organism de lucru al BSEC. Reuniunile Ministrilor de Transport din statele membre ale BSEC constituie un forum la cel mai inalt nivel al factorilor de decizie din domeniu si are propriul mecanism de implementare – Grupul de Lucru, Comitetele de conducere si Grupurile de experti. BSEC-URTA a sfatuit statele membre sa ia in calcul crearea unor licente regionale de genul autorizatiilor CEMT in vederea liberalizarii graduale a transportului rutier in regiune. De acord cu aceasta propunere au fost pana acum Albania, Armenia, Georgia, Moldova, Serbia si Turcia, care au decis sa creeze un grup de lucru sub coordonarea BSEC Permis, pentru crearea unui sistem de licente multilaterale de genul autorizatiilor CEMT.
Bulgaria si Rusia s-au opus deja acestui proiect.
Turcii, in topul transportatorilor ce tranziteaza Romania
Evident, Romania este total dezavantajata de acest acord, in conditiile in care transportatorii de aici nu mai sufera de lipsa autorizatiilor pentru statele necomunitare, iar cele mai multe curse se efectueaza in spatiul comunitar. Cei care vor avea de castigat sunt in primul rand transportatorii turci, care au nevoie sa treaca pe la noi pentru a ajunge in Vest.
Potrivit datelor primite de la CNADNR, cele mai multe camioane inmatriculate in state necomunitare care au intrat in tara noastra anul trecut au fost cele turcesti. Astfel ca, din totalul de 249.933 de camioane necomunitare care au intrat anul trecut in Romania, 112.954 sunt inmatriculate in Turcia. Iar din acestea, 85.392 s-au aflat in tranzit si, deci, aveau nevoie de autorizatii.
Transportatorii turcii au beneficiat anul trecut de circa 25.000 de autorizatii fara plata de Romania si 23.000 cu plata unei taxe de 100 de euro. Cu alte cuvinte, pentru ca toate camioanele turcesti sa tranziteze cu autorizatii in regula tara noastra, ar fi fost nevoie de un numar aproape dublu de autorizatii. Insa ei aproape ca nici nu se ating de autorizatiile cu plata, deoarece controalele de la noi sunt la fel de slabe ca intotdeauna, iar aceeasi autorizatie este folosita de mai multe ori pe teritoriul tarii noastre. „Statul roman ar trebui sa isi vada interesul si sa aplice controalele, asa cum o faceau si ungurii inainte de 2007 in cazul transportatorilor romani, care erau nevoiti sa foloseasca autorizatii cu plata chiar si de 500 de euro/sens“, a explicat Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR.
Potrivit datelor primite de la Politia de Frontiera, cei mai multi soferi de camion necomunitari care au trecut prin frontierele tarii in 2009 au fost cetateni turci, respectiv 254.013, fata de totalul de 433.471 de soferi necomunitari. Cifra este in scadere fata de 2008, cand peste 340.000 de soferi turci au intrat in Romania.
Daca pe primul loc in topul camioanelor necomunitare care au venit la noi anul trecut s-au aflat cele turcesti, pe locul doi sunt cele moldovenesti, cu 58.466 de vehicule, urmate de cele din Ucraina si Serbia. Astfel, 22.815 camioane inmatriculate in Ucraina au trecut pe la noi anul trecut, din care 6.683 s-au aflat in trafic direct si 16.132 in tranzit. Cifrele sunt in crestere fata de 2008, cand pe aici au trecut 21.975 de camioane ucrainene, din care 8.029 in trafic direct si 13.946 in tranzit. Urmatorul loc este detinut de camioanele inmatriculate in Serbia: 22.114 au trecut prin Romania anul trecut, din care 14.709 in trafic direct si 7.405 in tranzit, cifra aflata, de asemenea, in crestere, potrivit CNADNR, fata de 2008, cand au intrat in Romania 19.155 de vehicule, din care 12.045 au fost in trafic direct si 7.110 in tranzit.
Potrivit CNADNR, pentru vehiculele care nu prezinta documentul de acces la reteaua rutiera si nu fac parte din nicio categorie cu drept de trecere gratuit, prevazut prin acorduri interguvernamentale sau prin protocoale incheiate intre comisiile mixte rutiere sau acorduri internationale la care Romania este parte, se incaseaza tariful complementar de utilizare a drumurilor nationale. Tariful de autorizare este in valoare de 1.200 de euro, conform Anexei nr. 2 din Ordinul nr. 245/2008 pentru aprobarea unor tarife aplicate de CNADNR SA, cu modificarile si completarile ulterioare. Anul trecut, insa, numai 14 vehicule au platit tariful complementar de utilizare a drumurilor nationale.
In aceste conditii, nu e de mirare ca toate tarile din jur care tranziteaza la greu Romania fac apel la „buna vecinatate” a romanilor si propun aceste autorizatii de tranzit inter-regionale, care insa nu aduc nicio contributie la reteaua de drumuri romaneasca, pentru care tot romanii sunt nevoiti sa cotizeze si cu rovinieta si cu diferite alte taxe instituite ad-hoc.
ARR se doteaza cu camere video
Noul director general ARR, Iancu Craciunoiu, are in vedere pentru anul acesta imbunatatirea bazei materiale a institutiei. In prima faza, compania va achizitiona 31 de masini de control, care vor fi dotate cu camere video ce vor putea recunoaste vehiculele din trafic dupa numarul de inmatriculare si le vor selecta pe cele care apar cu probleme in baza de date a institutiei. Tot camerele video vor sta drept „martori“ in cazurile de mituire a inspectorilor. „Va fi o interconectivitate intre masina din trafic si baza de date a ARR. Sistemul va citi numarul de inmatriculare al vehiculului si va verifica automat in baza de date, printre altele, daca firma are sau nu licenta de traseu“, a explicat Iancu Craciunoiu. Acesta a mai spus ca investitiile in noile sisteme vor face controalele mult mai scurte, iar transportatorii vor fi tot mai rar opriti in trafic. Tot cu ajutorul viitorului sistem, vehiculele nu vor mai fi oprite de mai multe ori in trafic pentru control.
Potrivit directorului ARR, din februarie se va trece la faza finala a implementarii managementului riscului.
Astfel, baza de date a ARR a inceput sa fie alimentata inca de anul trecut, iar de luna aceasta datele inscrise aici vor fi utilizate la controlul in trafic.
