In ultimii cinci ani, din cele 100.000 de insolvente inregistrate in Romania, peste 95% – in special din comert, industria prelucratoare si constructii – s-au soldat deja cu faliment. De asemenea, firme cu afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro sunt in prezent in dificultate financiara si risca sa dispara din economie. Insa, chiar daca exista putine restructurari de succes, exista solutii personalizate de redresare care pot sa atraga investitii pentru echilibrarea business-ului si pentru recapitalizarea companiilor aflate in dificultate financiara, mediul de afaceri putand fi insanatosit in urma unor redresari eficiente, asa cum s-a intamplat si in cazul Diverta sau Cemacon.
 

In materie de insolventa judetele de top sunt Bucuresti, Brasov, Covasna, Dambovita si Prahova, cele mai periclitate fiind anul acesta companiile de dimensiuni medii. „Clinicile private si unitatile de morarit-panificatie sunt in cel mai mare pericol“, a afirmat Rudolf Vizental, asociat coordonator al Casei de Insolventa Transilvania (CITR), in cadrul conferintei ZF „Restructurarea, o masura de insanatosire a companiilor“. Acesta considera ca supraindatorarea va creste odata cu creditarea, iar proportia creditelor neperformante (care acum este de 18,2%) va trece de 20% pana in 2014.

Insolvente multe, cu un ritm redus de regenerare
Potrivit Gianinei Lazanu, director al directiei de restructurare creante din cadrul BRD Société Générale, 100.000 de firme in insolventa din 600.000 de companii active reprezinta o cifra ingrijoratoare, avand in vedere faptul ca ritmul de regenerare este extrem de redus. „Din companiile ramase pe piata, cele mai multe au nevoie de restructurare serioasa, cu sau fara insolventa“, a declarat aceasta, mentionand ca „uneori, pentru ca tin prea mult la imaginea lor, patronii amana intrarea in insolventa“.
Insa principalele motive care au dus la intrarea in insolventa a firmelor din Romania sunt investitiile in alte sectoare de activitate decat cel principal, continuarea investitiilor nerentabile si a contractelor care generau pierderi, dar si neadaptarea la conditiile pietei. „Au fost companii de productie care au cumparat terenuri si s-au apucat sa dezvolte proiecte rezidentiale. De asemenea, au continuat sa faca investitii nerentabile (in linii de fabricatie, cladiri etc.), crezand ca piata va creste la nesfarsit“, a afirmat Gianina Lazanu. Insa insolventele au fost generate si de prelungirea crizei economice, de neurmarirea si neincasarea creantelor, lipsa eficacitatii proceselor in companie sau de un management defectuos, neperformant. „Nu se poate face o restructurare atata timp cat nu se optimizeaza procesele interne care genereaza cheltuieli pe care compania nu le poate suporta. De asemenea, trebuie adaptat si numarul de angajati la nevoile actuale ale companiei, precum si strategia, produsele si serviciile la solicitarile pietei actuale. In plus, contractele nerentabile trebuie renegociate sau inchise, iar creantele …