Supply chain-ul este unul dintre domeniile cel mai dinamice din punct de vedere al integrarii tehnologiei, responsabila de o serie de imbunatatiri prin digitalizarea proceselor financiare, dar mai ales logistice. Insa supply chain-ul viitorului trebuie sa fie mult mai conectat, mai rapid si mai inteligent, numai astfel putand fi create noi sinergii.
Oszkar Bara, Managing Partner Aptus Software (dezvoltator si integrator de solutii software personalizate), a remarcat in cadrul celei de-a sasea editii a „Excellence in Supply Chain Management Conference“, organizate de Aptus Software, ce a avut ca tema „Digital Transformation, Supply Chain Realities“, faptul ca tot ceea ce face un astfel de furnizor de servicii, prin sistemele pe care le implementeaza, este sa simplifice si in acelasi timp sa imbunatateasca viata celor care lucreaza in supply chain, de la manageri si pana la personalul din depozite. Specialistul a explicat faptul ca in lantul de aprovizionare exista, astazi, mai multe tendinte, cea mai vizibila fiind digitalizarea. Desi tehnologia a adus o serie de imbunatatiri in mediul logistic, „trebuie sa fim foarte atenti pentru a nu avea o transformare digitala numai intr-un anumit segment. De exemplu, in cazul digitalizarii unui modul de comanda online, daca la fiecare comanda confirmata prin telefon trebuie sa dau un apel telefonic pentru client, inseamna ca in sinea mea sper sa nu am prea multi clienti de pe telefon.“ De aceea, pentru obtinerea unui rezultat mai bun cu o economie de resurse si intr-un timp mai scurt, supply chain-ul viitorului trebuie sa fie mult mai conectat, mai inteligent si mai rapid decat este in prezent. Mai mult, avertizeaza Oszkar Bara, oricat de performanta ar fi tehnologia, reusita ei trebuie privita in contextul unui sistem functionabil. „Supply chain-ul nu trebuie sa lege numai procesele fizice, trebuie sa implice oameni, informatii, date din supply chain si fluxuri financiare.“
Realitatea augmentata, deja folosita in logistica
Alte doua noi tendinte foarte interesante, care au loc in prezent in lantul de aprovizionare, se refera la realitatea augmentata si la realitatea virtuala. Prima este mult mai aplicata in logistica si se refera la extinderea realitatii existente, adica a operatiunilor din domeniu, cu un plus de informatie pentru logistician. Deja vorbim de interfete artificiale umanizate in relatia cu utilizatorul, asa cum este sistemul Pick by Voice sau tehnologia pe baza de informatii vizuale, prin intermediul ochelarilor. Deja DHL, remarca Bara, foloseste de doi ani ochelari de realitate augmentata in cadrul operatiunilor de picking. Iar realitatea virtuala va face si ea parte din logistica viitorului. De exemplu, inainte de a face investitia propriu-zisa intr-un depozit, respectivul manager poate vizualiza extinderea halei, inclusiv rafturile montate, pentru a confirma desfasurarea optima a proceselor logistice. „Imaginati-va un operator care incarca un container. El va putea sa se uite in container si sa stie grafic, tridimensional, cum sa aseze marfa in acel container, deci sunt foarte multe beneficii“, remarca specialistul in solutii software.
O alta tendinta din ce in ce mai populara in randul companiilor este crearea de inteligenta artificiala, in care giganti precum Facebook sau IBM investesc deja cifre cu multe zerouri in coada pentru a o dezvolta. Desi in acceptiunea larg acceptata predomina anumite temeri legate de roboti si sisteme inteligente, un studiu efectuat de Wire Magazine a confirmat faptul ca procesul este invers. Inteligenta artificiala ne dezvolta si ne extinde si inteligenta noastra. Oszkar Bara propune un exercitiu de imaginatie in care un manager de transport sau un operator din depozit va lua decizii mai bune atunci cand are la dispozitie informatii inteligente, asa cum sunt previziunile de business.
Cel de-al cincelea trend se refera la metodologiile de imbunatatire continua si de implementare. Mai precis livrarea pe bucati a unui proiect. „Adica dam drumul la partea de receptie, testam reactia oamenilor si ne asiguram ca s-au obisnuit, apoi dam drumul la o parte de intretinere a nivelurilor de stocuri si ultima data pornim procesele mai complexe, iar aceasta metoda functioneaza foarte bine, oamenii se obisnuiesc si inteleg rolul sistemului“, explica Bara.
Ultimul, dar nu cel din urma trend, se refera la achizitiile inteligente. Aici insa exista o foarte mare presiune pe alegerea furnizorilor care ofera cel mai mic cost, cu cel mai mic termen de livrare, iar cursa o sa fie castigata de cei care sunt foarte bine conectati cu furnizorii lor si au sisteme inteligente de previzionare. „De exemplu, noi am implementat sistemul de warehouse management la Impar, distribuitorul pentru benzinarii MOL, si ei sunt direct conectati cu eMag. La cumpararea unei baterii sau a unui incarcator de telefon comanda ajunge direct in depozitul de la Impar sau eMag. Chiar si nivelul de stocuri este vizibil din aplicatia mobila. Deci este o relatie foarte stransa intre furnizor si client. De asemenea, la hypermarketul Cora am realizat modulul de home delivery si pick-up. Pentru ca noi facem livrarile din „fullfilment”, comenzile confirmate pe telefon trebuie adaugate peste planificarea stocurilor din zilele in care trebuie livrata marfa. Iar acest lucru se intampla automat“, detaliaza Oszkar Bara.
Ultimul lucru foarte important pentru dezvoltarea supply chain-ului se refera la colaborarea dintre logistician si furnizor. Daca partile se inteleg si isi cunosc una alteia mecanismele de functionare, atunci vor exista oportunitati de inovare, de imbunatatire a proceselor logistice si de crestere a ambelor business-uri.
