Initiativa guvernului chinez de a integra zona economica asiatica alaturi de statele europene si africane prin revigorarea istoricului Drum al Matasii ii ofera Chinei noi oportunitati de crestere economica ce vor avea ca piatra de temelie industria logisticii si mai ales sistemele de transport transfrontaliere. Desi initiativa are la o prima vedere ca scop conectarea a 65 de tari si a 4,4 miliarde de oameni prin calea ferata, rute maritime si cai rutiere, cu o retea de porturi de ape adanci din Oceanul Pacific si mai incolo, ce se extind din China in Africa de Est, cuprinzand toate drumurile catre Marea Nordului, motivul initial declarat de China pentru revigorarea Drumului Matasii a fost utilizarea intregii capacitati a economiei chinezesti si protejarea locurilor de munca din China.
In spatele unor scopuri ca diversificarea economica, stabilitatea politica si stabilirea unei ordini mondiale multi-polare, care leaga popoarele printr-un destin comun, se afla realitatea ca producatorii chinezi, care au acumulat supracapacitati gigantice in ultimii ani, in special ca urmare a competitiei dintre diferitele provincii chinezesti, cauta acum noi piete de desfacere, urmarind in acelasi timp sa furnizeze si produse cheie, precum petrol, gaze naturale, uraniu, cupru si aur.
Pe langa oportunitatile evidente, nu ar trebui omise nici posibilele obstacole, iar conferinta Exchainge 2016 a incercat sa traga un semnal de alarma asupra acestora in cadrul panelului „Noul Drum al Matasii: cum va impacta initiativa «O centura-Un drum» supply chain-urile la nivel global?“. Proiectul gigant ce se intinde pe decenii, ale carui programe actuale si viitoare, parteneriate si sub-proiecte din tarile si companiile participante formeaza un ansamblu global, sub bagheta „dirijorului“ China, necesita un management intercultural extraordinar. Insa China subliniaza in mod repetat abordarea descentralizata, pentru a face din proiect o combinatie de mai multe proiecte individuale care trebuie coordonate intre ele printr-un plan global, in acelasi timp respectandu-se si interesele locale. In ciuda acestui lobby, deja s-a observat o rezistenta din partea popoarelor din Kazakhstan, Kyrgyzstan si Myanmar.
Guvernul chinez, finantator si arhitect
Intrebarea daca tarile care se vad ca simple „piese in puzzle“ ar trebui sa accepte aceasta schimbare a devenit de mult timp irelevanta. Adevarata intrebare este unde, cand si cum trebuie sa se implice acestea. „Arhitectii“ din China stiu foarte bine ca sistemele politice diferite si caracteristicile nationale unice ale celor 65 de tari fac imposibila elaborarea unor planuri de lupta precise pentru un astfel de scenariu de infrastructura gigantica. De aceea, acestia tin in mod intentionat „viziunea“ lor deschisa si muncesc din greu in intreaga lume, pentru a incuraja participarea activa, inclusiv prin stimulente, fiind disponibil un fond de circa 40 de miliarde de dolari SUA. „Pakistanul a fost deja prima tara care a beneficiat de 1,65 miliarde …
