Proiectele de infrastructura necesare pentru implementarea TEN-T si desfasurate in perioada 2014-2020 sunt estimate la 500 de miliarde de euro, iar pana in 2030 numai finalizarea coridoarelor retelei principale TEN-T vor necesita aproximativ 750 de miliarde de euro, fonduri provenite in cea mai mare parte din bugetele nationale ale tarilor membre, dar si din bani UE si din investitii private. Este vorba de 2.500 de programe de infrastructura pe care le-a identificat Comisia Europeana si care isi propun sa imbunatateasca viteza, costul si desfasurarea proceselor logistice in Comunitate.
Scopul investitiilor este imbunatatirea infrastructurii existente de-a lungul a noua coridoare care tranziteaza intreaga Europa, promovarea unor sisteme inteligente si mai eficiente de transport, integrarea zonelor urbane in coridoare logistice importante si transferul marfurilor spre solutii de transport mai ecologice. Aceste coridoare vor lega mai eficient 94 de porturi si 38 de aeroporturi si vor aborda 35 de proiecte transnationale majore, contribuind la coeziune in Europa si la o economie mai competitiva.
In prezent costurile logistice in UE reprezinta circa 15% din valoarea finala a produselor, iar oficialii europeni isi propun sa injumatateasca aceasta valoare prin facilitarea comertului transfrontalier.
Unele fonduri europene vor fi alocate pentru instrumente financiare inovatoare, ca imprumuturi, garantii si alte mecanisme de gestionare a riscului, astfel incat sa atraga investitii private. Dar nu toate proiectele de infrastructura pot genera amortizari ale investitiei si profit, astfel ca fondurile UE vor juca si de acum inainte un rol important in finantarea TEN-T, mai ales a proiectelor concepute pentru implementarea cu succes a retelei ca intreg.
Din cele noua retele de coridoare identificate, tarile est-europene sunt parte a cinci coridoare majore: de nord (la Marea Baltica), Orient/Est Med, Baltic-Adriatic, Rin-Dunare si Mediteraneean.
China este tot mai interesata de tarile CEE
De infrastructura din Europa, mai ales de cea din Europa Centrala si de Est, este interesata si China, pe masura ce isi extinde influenta in intreaga lume.
China a venit cu Initiativa 16+1, prin care urmareste sa-si intensifice prezenta in Europa de Est si Balcani, iar trei foste state sovietice, Ucraina, Belarus si Moldova, sunt parte a acestui plan, oferind Chinei un coridor terestru de acces la piata europeana si asigurandu-i numeroase resurse, inclusiv produse minerale si agricole. Ucraina este principalul furnizor de porumb al Chinei, depasind in 2017 SUA, iar in Belarus companii din China au investit, incepand din iulie 2018, aproape un milion de dolari in cel mai mare parc industrial chinezesc construit in strainatate, Great Stone Industrial Park.
Unul dintre actionarii principali ai proiectului, China Merchants Group, a conceput si un terminal in portul lituanian Klaipeda, un hub pentru importul si exportul Belarusului. Iar producatorul chinez de autovehicule Geely a semnat o intelegere cu Belarus pentru o fabrica de asamblare in Europa de Est.
Companiile chineze au investit in ultimii 10 ani peste 300 de miliarde de dolari in Europa, in ultima vreme sub Initiativa Belt and Road (BRI), pentru a cumpara active strategice in vestul Europei, a dezvolta infrastructura energetica si portuara in sudul Europei si a creste conectivitatea cu estul Europei.
Proiectele OBOR (On Belt On Road, o alta denumite a BRI) din UE implica adesea terminale de containere si cai ferate. De exemplu, China Shipping Group Company (COSCO), un gigant logistic, a achizitionat pachetul majoritar al Portului Pireu (Grecia) in 2016 si, alaturi de alte companii portuare chineze, a mai investit sau planuieste sa investeasca in porturi maritime din Belgia, Olanda, Italia, Portugalia, Italia, Croatia, Slovenia, Letonia si Lituania.
In ceea ce priveste eforturile Chinei de a construi drumuri interioare in Europa de Est, acestea sunt impiedicate de tarile care vad deja ca promisiunile legate de bani nu se materializeaza – China pare interesata sa ofere mai degraba imprumuturi decat bani – si ca investitiile chinezilor vin la pachet cu tot felul de conditii nefavorabile. Astfel ca tot parteneriatele incheiate in UE, cum ar fi cele prin BERD, par mai bune.
