Finalul lui martie a adus groaza in randul transportatorilor romani, care s-au vazut nevoiti sa se mobilizeze din nou pentru a sustine un protest de amploare in fata europarlamentarilor care vor avea de dat un verdict in privinta Pachetului Mobilitate 1 chiar daca specialistii in transporturi din Comisia TRAN au votat impotriva a doua dintre propunerile legislative. Presiunea vesticilor este insa atat de mare, incat toate cele trei rapoarte din Pachetul Mobilitate 1, dintre care doua respinse in Comisia TRAN din 10 ianuarie, au fost puse pe agenda sedintei plenare de la Strasbourg pentru a fi votate separat in 27 martie fara sa mai ajunga la dezbatere in Conferinta Presedintilor programata pe 20 martie. Desi pe 25 martie era posibila scoaterea de pe agenda PE a Pachetului Mobilitate 1, europarlamentarii romani erau in mare parte prinsi cu campania electorala pentru alegerile din mai, iar trei dintre ei au votat chiar in favoarea mentinerii la vot pe 27 martie a reglementarilor care ingroapa transporturile romanesti, aceste voturi contand din plin la rezultatul final. Ultima speranta ramane votul din 27 martie, pe care firmele de transport din Romania spera sa il influenteze printr-un amplu protest pentru care APTE 2002 si ATM Bucovina au mobilizat peste 500 de administratori de firme de transport din nordul si vestul tarii.
Transportatorii romani au pierdut sansa unei amanari privind votul in plen pentru Pachetul Mobilitate 1, dupa ce motiunea initiata de grupul de eurodeputati estici, prin intermediul careia cele trei rapoarte puse pe ordinea de zi pentru miercuri, 27 martie, puteau fi scoase, a picat la o diferenta de doar doua voturi. Desi pare de necrezut, printre cei care au votat ieri, 25 martie 2019, pentru mentinerea Pachetului pe ordinea de zi, s-au numarat inclusiv trei eurodeputati romani: Cristian Preda (Plus), Daciana Sarbu (Pro Romania) si Traian Ungureanu (PNL). Interpelat pe platforma de socializare Facebook, eurodeputatul Cristian Preda si-a motivat decizia sustinand ca „este un semn de lasitate din partea unui deputat sa delege votul viitorului PE”. Intrebat de partea cui va fi in momentul votului, Cristi Preda a sustinut ca va fi alaturi de transportatorii romani. Din 32 de eurodeputati romani, in plenara au fost prezenti doar 13, motiunea fiind respinsa cu 156 la 154. Absenteismul a fost masiv insa, din 751 de euroalesi votand doar circa 300. Amintim ca Pachetul Mobilitate 1 prevede conditii imposibil de indeplinit pentru firmele de transport romanesti, pentru a lucra pe teritoriul Comunitatii Europene. Cea mai grava dintre ele o reprezinta intoarcerea camionului la trei saptamani in tara de origine, ceea ce nu le lasa transportatorilor romani nicio alta sansa in afara transportului bilateral.
Precipitarea evenimentelor in primele trei luni ale anului, dupa ce toti specialistii erau convinsi ca Pachetul Mobilitate 1 nu are nicio sansa in actuala legislatura, i-a uimit pe toti, cu atat mai mult cu cat s-a recurs la masuri disperate din partea europarlamentarilor vest-europeni, care au incalcat in mai multe randuri procedurile uzuale si au facut ca, pana la urma, Pachetul Mobilitate sa ajunga la vot in plenara Parlamentului European din 27 martie.
Cum s-a ajuns la vot!
Lucrurile s-au precipitat dupa Conferinta Presedintilor din 7 martie, atunci cand nu s-a cazut de acord in legatura cu trimiterea in plen a Pachetului Mobilitate 1. In acest caz, potrivit unor informatii obtinute de Asociatia Patronala a Transportatorilor „Europa 2002“ (APTE „2002“), grupul ALDE din PE, la initiativa eurodeputatului Pavel Telicka, dorea sa includa cele trei rapoarte in sedinta plenara din 14 martie, prin introducerea unui punct pe ordinea de zi a plenului din 11 martie. Alianta Liberalilor si Democratilor Europeni a ales special aceasta data, atunci cand plenul se reuneste incepand cu ora 17:00, deoarece majoritatea parlamentarilor ajunge la Strasbourg dupa ora 19:00, si astfel in sala ar fi fost doar eurodeputatii care stiau cum trebuie sa voteze. Din fericire, mai multi europarlamentari au distribuit colegilor intentia ALDE si astfel grupul liberalilor nu a mai cerut completarea agendei. Apele nu s-au linistit aici, iar vesticii au continuat sa puna presiune, astfel incat cele trei amendamente sa ajunga totusi la vot in plen, lucru confirmat la cateva zile distanta, chiar pe 14 martie, atunci cand agenda preliminara a sedintei din 25-28 martie a fost publicata pe site-ul Parlamentului European.
Cele trei rapoarte au aparut pe agenda zilei de 27 martie pentru a fi votate separat, incepand cu ora 12:00 – ora Strasbourg-ului – inainte de fi luata o decizie in Conferinta Presedintilor din 21 martie. „Influenta si presiunile intereselor din vest exercitate in ultimele 48 de ore asupra secretariatului, care pregatea agenda din 25-28 martie 2019 spre aprobare pentru Conferinta Presedintilor, a fost atat de mare, incat, prin procedura scrisa, fara o sedinta a Conferintei propriu-zise, s-a decis inserarea la vot in plenul Parlamentului European a celor trei rapoarte din Pachetul Rutier 1“, au afirmat reprezentantii APTE „2002“. Cu aceasta decizie luata rapid si netransparent, grupul eurodeputatilor estici a cerut o intrunire de urgenta pe 19 martie pentru a cere scoaterea de pe ordinea de zi a celor trei amendamente, ceea ce nu s-a reusit insa. Lucrurile nu au stat mai bine nici in Conferinta Presedintilor din 21 martie, atunci cand s-a votat pentru includerea pe agenda, Grupurile politice S&D, ALDE, GUE si EFDD avand majoritate.
Cel mai probabil nu se schimba nimic anul acesta
Singura veste buna este ca adoptarea unui text final de catre cele trei institutii europene – Parlament, Consiliu si Comisie – adica armonizarea pachetului legislativ, nu va putea fi dezbatuta in aceasta legislatura a actualului Parlament European, discutiile urmand a fi reluate dupa alegerile europarlamentare din mai, indiferent de ce se va decide in sedinta plenara de la Strasbourg. Asa cum a explicat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PPE), membru in Comisia TRAN, timp pentru un Trilog cu Romania – cea care detine presedintia rotativa a Consiliului UE – nu mai exista, asa ca noul text va fi reluat sub presedintia Finlandei, care s-ar putea sa isi schimbe pozitia. „Negocierile se inchid la mijlocul lui martie, iar daca nu se ajunge la un acord intre Parlament si Consiliu, atunci in aprilie Parlamentul voteaza un text in prima citire, iar acest text va fi preluat de noua legislatura, care va initia un nou Trilog. Dupa Romania, presedintia o va avea Finlanda, care ar putea sa fie presata de statele baltice sa isi schimbe pozitia.“ Oficialul a mai spus ca presedintia finlandeza este foarte scurta, in perioada respectiva se va schimba si Comisia Europeana, iar noul Parlament, care isi va relua activitatea in iulie, va fi ocupat cu audierile pentru noii comisari.
Un nou protest in fata Parlamentului European
Revenind la finalul lui martie, daca cele trei propuneri raman pe agenda plenarei din 27 martie de la Strasbourg, transportatorii romani alaturi de colegii lor din Polonia, Bulgaria, Ungaria si alte state afectate erau hotarati sa initieze un protest chiar in ziua votului. „Vrem sa le aratam ca toate au o limita, ca nu se pot juca cu drepturile si libertatile noastre, sa le transmitem ca nu avem nevoie sa ne conduca, sa le transmitem ca nu ii recunoastem ca liderii sau superiorii nostri si sa ii facem sa priceapa ca noi nu suportam dictatele, hegemonia si autoritarismul lor si ca doar pe principii de cinste, corectitudine si buna credinta putem convietui pasnic pe acest continent“, arata APTE „2002“. Asociatia isi asuma rolul de organizator principal si le solicita celor care li se alatura „sa respecte aceasta ierarhie si prioritatile impuse de organizator in programul protestului, prin care dorim sa ne concentram exclusiv pe protejarea intereselor industriei de transport din estul UE si a celui din Romania in special“.
