Logistica este un domeniu specializat, insa nu e cu totul nou. Daca bunurile isi pierd avantajul competitiv, deoarece oferta primara si serviciile legate de produse devin o componenta esentiala in luarea deciziilor de cumparare, atunci rolul inovatiei in logistica va creste, sunt de parere specialistii din industrie intruniti la cea de-a cincea editie a conferintei Exchainge, de la Frankfurt. Insa critica in lumea de maine va fi viteza cu care pot fi implementate ideile noi, revolutionare, rezultate din efortul comun al unor oameni care lucreaza impreuna. Cu cat sunt mai inteligente mintile ce se vor ocupa de problemele spinoase, cu atat mai repede ar trebui obtinut efectul „wow“, insa adesea prea multi bucatari pot strica supa, de aceea nu e neobisnuit ca inovatiile ambitioase sa se „usuce“ cu mult inainte sa se realizeze. In acest context, mesajul lansat la Frankfurt este indreptat spre imbratisarea atenta a metodologiilor moderne si creative, expertii in-house trebuind sa foloseasca interfete de inalta eficienta care sa lege companiile din cadrul SCM, pentru un schimb sigur si transparent de informatii.
Daca rezultatul final al unor asa-zise inovatii se dovedeste a cuprinde doar cateva schimbari cosmetice, oamenii devin deranjati, iar expresia „colaborare interdepartamentala si transfrontaliera“ capata o conotatie negativa.
Privitul la start-up-uri poate fi instructiv in aceste situatii, pentru a observa modul in care se comporta „tinerii rebeli“ in echipe interdisciplinare. Metodologii precum „gandirea spre proiectare“ sau de tipul „o mai mare libertate cu mai putine reguli“ ar putea fi viitorul, insa multi factori de decizie sunt reticenti in adoptarea unor metode de colaborare, de teama pierderii controlului sau a puterii, a schimbului de drepturi de proprietate, sau de dependenta exclusiva de expertiza angajatilor proprii. Ca atare, multi angajati asteapta intai ca sefii lor sa le dea „unda verde“ pentru a putea colabora.
Pe de alta parte, cei care trec de supra-dependenta de indicatorii cheie de performanta pentru a se defini mai degraba prin managementul creativ al proiectelor, cu evolutii rapide, rezultate surprinzatoare si participanti motivati, isi vor devansa rivalii. „Start-up-urile se diferentiaza prin faptul ca sunt mai radicale in modul in care vad metodologiile si factorul timp. De exemplu, pentru a genera idei proaspete pentru clientii Motius, am apelat la ofensiva culegerii de informatii prin sondaje in mijlocul celor care se ocupa de achizitii sau de transport“, a punctat Michael Sauer, co-fondator si manager de dezvoltare in cadrul Motius. De asemenea, Uwe Berndt, director general la Mainblick – Parteneri pentru Strategie si Comunicatii, a incercat sa afle ingredientele cheie care au dus la succesul „tinerilor rebeli“ si sa le aplice mai departe companiilor. „Aduceti la bord oameni care gandesc liber, vizionari, studenti si start-up-uri, pentru a regandi modelele de afaceri abordate, insa fara a pierde din vedere obiectivul real“, recomada acesta.
Inertia negativa impiedica adoptarea unor solutii inovatoare
In cazul unor ierarhii greu castigate, dar si al unor lanturi de procese inradacinate, inertia negativa impiedica adesea dezvoltarea de produse, solutii si servicii inovatoare. Dar, ca aceste solutii nou aparute sa fie acceptate, angajatii trebuie sa se implice in cultivarea unor mentalitati corespunzatoare in companiile in care lucreaza. „Ideile noi apar doar dupa ce matrita e sparta“, noteaza Bettina Bohlman, managing partner in cadrul 3p Procurement Branding.
Philip Diekhöner, strateg si inginer de inovare cu baza la Singapore, considera ca ceea ce ar fi trebuit sa functioneze in trecut ar trebui in mod ideal sa ramana status quo. „Este o mentalitate negativa care are radacini intr-o larga «clasa de mijloc inghetata». Un potential care exista doar in imaginatie este dificil de inteles, si de aceea este parasit intr-un colt sau privit cu reticenta.“ Diekhöner a mentionat Tesla si vizionarul Elon Musk, care nu a avut niciun fel de experienta in industrie pentru a dezvolta tehnologia revolutionara a masinilor electrice. „Privind in urma, toti l-ar fi oprit. Insa el a avut incredere in instinctele sale si in capacitatea de a gandi intr-un mediu de afaceri perturbator, dar si in practica, avand diferiti parteneri si un mediu incert.“ Astfel, pentru Diekhöner, ganditorii critici, tinerii rebeli si cei care improvizeaza sunt cheia succesului in lumea de afaceri de maine. „Cooptati oameni talentati, apoi lasati-i sa lucreze in mod autonom. In caz contrar, potentialul atat de necesar se va pierde.“
Practicile sustenabile necesita un management durabil
Scopurile ambitioase de genul „mai rapid, mai mare, mai puternic“, de obicei dictate de catre structurile de conducere, lasa putin timp pentru reflectie asupra schimbarilor climatice si a resurselor naturale in scadere, asupra perturbarii profunde a ecosistemelor de baza si implicit asupra amenintarilor extinse catre lanturile de aprovizionare, este de parere Sabine Ursel, jurnalist german si consultant in comunicare.
Multi oameni sunt constienti de faptul ca sistemul actual prezinta riscuri sociale, de mediu si chiar economice. „E nevoie de o schimbare in ceea ce priveste abordarea economiei globale, obiceiurile zilnice de consumatori si mobilitatea noastra“, spune Klaus Krumme. Directorul general al Centrului ZLV pentru Logistica si Trafic de la Universitatea din Duisburg-Essen face apel la profesionistii din lantul de aprovizionare: „ne place sa vorbim despre logistica verde, dar acum este momentul sa gasim toate resursele posibile pentru a asigura si transformarea economica si sociala“.
Klaus Krumme stie insa cum sa treaca de la teorie la practica. El a oferit modele explicite pentru corectarea parametrilor de cost si pret atunci cand preocuparile sociale si de mediu devin elemente necesare activitatilor moderne de afaceri. Obiectivul final este de a combina KPI pe termen scurt cu KPI sustenabili pe termen lung. „Transformarea nu se opreste la canalele de furnizare a resurselor, productie, transport, comert, modele de achizitii publice si de consum, si, cu siguranta, nu se opreste la stilul managementului.“ Insa de prea multe ori acest lucru este uitat, mai ales ca atata vreme scolile traditionale de afaceri au predicat ideea conform careia „banii fac lumea sa se invarta“. Mai mult, cat timp plangem cu voce tare pentru raspundere, dar nu reusim sa o acceptam, si cat erorile de management raman in mare parte fara consecinte, va fi dificil ca firmele sa abordeze in mod serios problemele sociale si de mediu. Practicile de afaceri durabile pot avea succes doar daca sunt ghidate de un management sustenabil, noul reper calitativ putand fi „comportamentul etic in supply chain“, este de parere Klaus Krumme.
