Eficientizarea si transparentizarea sunt doua atribute pe care mizeaza unul dintre cei mai puternici jucatori din industria romaneasca de mezeluri. Cu 10 centre logistice regionale si un depozit central in Prahova, acolo unde functioneaza si fabrica, Cris-Tim estimeaza o cifra de afaceri de circa 175 de milioane de euro, multumita unor miscari strategice asa cum este „Eticheta Curata“ sau deciziei de a-si publica procentele de carne pe ambalajele a peste 80 dintre produse. Eficienta are loc inclusiv la nivel logistic, acolo unde au fost implementate mai multe procese menite sa optimizeze costurile, printre care schimbarea ambalajelor si a sistemelor informatice.
Suntem in intarziere, asa ca lasam formalitatile si ne echipam pentru vizita de fabrica. Trebuie sa prindem grupul, ne atentioneaza ghida noastra, in timp ce ne ofera echipamentul fara de care nimeni nu intra pe usa deasupra careia sta scris cu litere de-o schioapa: Fabrica Recunostinta. Extinsa de-a lungul timpul de mai multe ori, in functie de noi linii tehnologice sau de noi inovatii implementate, astazi, principala unitate de productie a Cris-Tim se intinde pe o suprafata de circa 32.000 m2 si are o capacitate de productie de 150 t/zi. Impactul olfactiv si abia apoi cel vizual sunt primele doua simturi care ne sunt antrenate odata intrati in fabrica, insa n-avem timp de detalii, inaintam printre batoane de salamuri si siruri de carnati, ghidati prin cateva camere pline cu produse asemanatoare. Un labirint pentru vizitatori, nu si pentru angajatii fabricii, care manipuleaza cimberele de inox (carucioare) cu materie prima si rastelurile cu produse semifinite conform unor proceduri bine stabilite. Cei aproximativ 1.100 de angajati lucreaza in doua ture de cate opt ore, dupa cum ne explica Oana Itco, managerul general al fabricii, de indata ce ne alaturam grupului sosit aici prin intermediul Asociatiei Romane de Logistica. Ne aflam in sectia de preparare a crenvurstilor, unul dintre produsele de succes comercializate de companie, acolo unde cativa angajati au rolul de a umple membrana naturala cu carne si grasime tocata foarte fin, dupa reteta companiei, rezultand astfel produsul finit. La cativa metri distanta, acelasi lucru se intampla cu alte produse de tip parizer, insa de data aceasta procesul este unul automatizat. De altfel, gradul de automatizare in fabrica Recunostinta este ridicat, de 70%, restul proceselor fiind implementate cu ajutorul fortei de munca umane, inevitabile intr-o unitate cu un asemenea specific.
Investitii in tehnologie de ultima ora
Cris-Tim duce o politica sustinuta de investitii in tehnologie, aproximativ trei milioane de euro anual, insa inoveaza si la nivel de reteta. Inceputul schimbarii de paradigma pe care Cris-Tim a adus-o in calitatea produselor nu ar fi fost posibila fara investitia in Tehnologia prin Inalta Presiune (HPP), care a constituit primul pas decisiv in asigurarea conservarii naturale a produselor si mentinerea proprietatilor lor, continuand cu introducerea tehnologiei de purificare a aerului si a apei cu ozon, care asigura cel mai inalt nivel de protectie antibacteriana, antivirala si antifungica. Alaturi de efortul urias uman si material depus in cercetare, dezvoltare si implementarea de produs, aceste tehnologii inovatoare, unice in industrie, dupa cum au explicat oficialii companiei, au facut din Cris-Tim initiatorul si trend setter-ul „Etichetei curate“ – expresia produsului curat. Initiativa a permis romanilor sa se bucure de mezeluri fara gluten, fara amidon, fara MDM, fara soia, fara arome artificiale, fara monoglutamat de sodiu adaugat si fara caragenan. Putin mai tarziu pe parcursul vizitei noastre am fost si noi martorii procesului (HPP), atunci cand ne-am aflat in fata unor capsule gigant, dispuse pe orizontala, pe care doi operatori le umpleau de zor cu mezeluri vidate asezate frumos unele in spatele celorlalte. La final, capsula se inchide ermetic si printr-o simpla apasare de buton incepe procesul de presurizare. Tehnologia prin Inalta Presiune utilizeaza apa rece aplicata cu o presiune de 6.000 bari timp de trei minute peste produsele ambalate. Apoi are loc decompresia pana la presiunea atmosferica si deschiderea vasului de presiune. Durata totala a unei sarje de presurizare este de noua minute. Produsele beneficiaza astfel de un termen de expirare mai lung, deoarece o parte din microorganisme sunt distruse. „Nu toate articolele se preteaza la acest proces de presurizare, spre exemplu parizerul, care ar bubui deoarece se afla in membrana si nu poate fi presurizat. Circa 50% din articolele vidate sunt procesate prin intermediul tehnologiei HPP“, dupa cum afirma specialistul din sectia de HPP.
Trasabilitate pe intreg fluxul tehnologic
Turul nostru prin fabrica Cris Tim continua prin zona sectiei Depozit Frig, unde se realizeaza mai multe operatii in legatura cu materia prima, incepand cu receptia, depozitarea – in stare congelata si refrigerata – si pregatirea ei prin dezambalare, tocare, decongelare si livrare catre sectiile procesatoare. Frecventa de aprovizionare este zilnica, iar cantitatea lunara este una enorma: 3.200 t. Cris-Tim utilizeaza exclusiv carne marcata cu stampila ovala, care este supusa unor proceduri interne de verificare in laboratorul propriu, dotat cu aparatura moderna si care permite realizarea unui larg spectru de analize specifice (fizico-chimice, microbiologice). Compania de familie colaboreaza si cu laboratoare externe, acreditate RENAR si certificate sa garanteze calitatea si inocuitatea materiilor prime folosite. „Receptia o realizam in primul rand calitativ, in baza unor standarde de calitate stabilite, abia apoi cantitativ“, detaliaza Oana Itco. In aceeasi sectie functioneaza si un spatiu destinat igienizarii navetelor interne de materie prima. Ele sunt separate pe trei zone: depozitare navete murdare, spatiu igienizare-dezinfectie si depozitare navete igienizate. Fluxul tehnologic se desfasoara in mai multe sectii direct procesatoare: mezeluri fiert-afumate, produse crud-uscate, transare-carmangerie si specialitati. Astfel, gama de produse Cris-Tim include un numar de aproximativ 250 de articole, de la salamuri fiert-afumate la mezeluri crud-uscate, specialitati, sunci, carnati, crenvursti, mai multe feluri de parizer, dar si produse vegetale si ready-meal (meniuri si supe, salate, gratare). Aceleasi sectii sunt responsabile si pentru planificarea productiei, pe care o realizeaza de doua ori pe saptamana, pe baza comenzilor primite de la depozitul central si a vanzarii medii zilnice pentru produsele cu lead-time mai mare de una sau doua zile. Pe produsele cu rulaj se stabileste un nivel de stoc, explica managerul, „pe care sa-l avem pe fabrica pentru comanda urmatoare.“ Ceea ce noua ni s-a parut interesant este ca la finalul fiecarei sectii procesatoare exista o zona dedicata depozitarii produselor finite din diferite loturi, pastrate pana la expirare pentru a fi contraexpertizate in cazul in care exista anumite reclamatii. De altfel, toate analizele fizico-chimice si microbiologice sunt facute in laboratorul propriu. In orice caz, dupa cum ne-a mai explicat Oana Itco, exista un sistem de trasabilitate ce permite identificarea loturilor de produse si relatia directa cu loturile de materii prime, care merge inclusiv pana la ambalajele care intra sau ar putea intra in contact direct cu alimentul. Practic, sistemul de trasabilitate include toate inregistrarile relevante din procesare si distributie, dar si pe cele de la unitatea de productie catre client. „Trasabilitatea exista pentru a identifica relatia dintre loturile de produse finite si etichetele lor. Sistemul este testat periodic, minimum o data pe an.“ Totul se realizeaza printr-un sistem ERP, care joaca un rol important inclusiv in verificarea consumurilor specifice, a stocurilor si a livrarilor realizate catre depozitul central Filipesti.
Linie de feliere adaptata retail-ului international
Turul nostru ne-a purtat inclusiv prin sectia de feliat-vidate, acolo unde exista inclusiv o linie de feliere adaptata retail-ului international. Cu o precizie milimetrica, masinaria feliaza batoane de salam pe banda rulanta. Produsul ajunge aici dupa mai multe zile in care trece prin cateva etape, inclusiv zvantare si afumare. Membrana este indepartata de catre un operator, in timp ce altul verifica temperatura batoanelor. Procesul de feliere este separat pentru fiecare tip de baton, fiind unul automat, in timp ce la mijlocul benzii se afla mai multi operatori care aranjeaza feliile in caserole. Scopul ambalarii, dupa cum ni s-a mai explicat, este de a conserva proprietatile si valorile nutritionale ale produselor alimentare, concomitent cu cresterea gradului de siguranta, acestea fiind protejate pe perioada depozitarii si transportului. La final, caserolele sunt verificate cu ajutorul unui cantar-scanner, care primeste prin fibra optica datele de greutate ale portiei, realizand astfel corectiile necesare conform cu greutatea inscriptionata pe ambalaj. Nu in ultimul rand, un nivel suplimentar de siguranta este garantat printr-un sistem de lampi cu ultraviolete, care sterilizeaza suprafata produsului, iar la final are loc absorbtia de oxigen si introducerea amestecului de gaz inert cu proprietati de conservare, concomitent cu sigilarea finala a caserolei. Procesul se numeste conservare prin ambalare in atmosfera protectoare. Caserolele sunt etichetate si primesc prin stantare automata a etichetelor datele necesare identificarii si trasabilitatii legate de numarul de lot si termenul de valabilitate. La final salamurile sunt asezate in navete, fiind depozitate pentru a fi livrate catre depozitul logistic. Conservarea prin acest mod se efectueaza pentru cinci grupe de produse: salamuri cu structura fierte-afumate, salamuri fara structura fierte, specialitati, salamuri crud-uscate si salamuri crud-uscate cu mucegai. Pentru specialitati, sunci si rulade, se foloseste conservarea prin ambalare in vid cu tehnologie termoskin, in timp ce crenvurstii si carnatii sunt conservati prin ambalare in vid.
Comenzile de aprovizionare trec prin depozitul central
Bazele retelei de distributie au fost puse in 1997, in timp ce in 2000 au aparut si primele centre logistice in Iasi si Craiova. Astazi, compania numara 10 centre logistice la nivel national: Brasov (cross-docking), Bacau, Cluj, Constanta, Craiova, Galati (cross-docking), Iasi, Mogosoaia si Timisoara.
Depozitul central este situat la numai doi pasi de fabrica Recunostinta, in localitatea prahoveana Filipestii de Padure. Accesul se face printr un culoar ingust. Este momentul in care se impart veste mai groase, avand in vedere faptul ca urmeaza sa intram intr-o zona cu temperatura controlata. Extins cu putin peste 1.200 m2 in aceasta vara, depozitul are o suprafata totala de aproape 5.200 m2 si este impartit pe trei zone, fiecare cu temperatura specifica: lactate, produse de Ecoferm, o alta companie din cadrul Grupului, depozitate pe o suprafata de 450 m2 la o temperatura intre 2 si 6 OC, produse de tip catering, depozitate pe o suprafata de circa 100 m2 in aceeasi zona ca si la lactatele, insa separate de un perete, mezeluri, intre 5 si 8 OC, care ocupa cea mai mare suprafata, si produsele congelate, depozitate la minus 18 OC.
Toate comenzile de aprovizionare primite de la depozitele regionale, inclusiv clienti, trec pe aici. Extins in etape, depozitul are rafturi cu inaltimi intre 9 si 13 m, mezelurile fiind dispuse pe paleti.
„In afara rulajului si a timpilor de procesare a produselor, la baza calculului de stoc mediu am luat in considerare si intervalul intre doua aprovizionari. Daca ne raportam la Craiova, Timisoara si Cluj, unde volumele sunt mai mari, atunci avem un interval de doua zile si jumatate intre doua aprovizionari, insa daca ne uitam la Mogosoaia, centru principal regional, unde avem perioade in care se pregateste cam 50% din volumul de mezeluri si de catering vandut, atunci vorbim despre aprovizionare zilnica patru camioane pe zi. Iar la unele depozite regionale, unde livram doar de doua ori pe saptamana avem un stoc de aproape patru zile“, ne explica Anisoara Cioroba, managerul de logistica al Cris-Tim.
Eficientizare prin schimbarea tipului de ambalaj
Flota este dimensionata astfel incat orice intarziere care ar impacta negativ livrarile sa fie evitata. Astfel, pe retur vehiculele producatorului se intorc doar cu ambalaje (in cazul aprovizionarii) si paleti non-euro proprii, acestia din urma recuperati doar de la platforme. Pentru a-si eficientiza activitatea, Cris-Tim a decis ca in activitatea de distributie sa elimine navetele, pe care le-a inlocuit cu cutii de carton. Procesul, unul destul de greoi si costisitor, dupa cum spune managerul de logistica, a demarat la 1 iunie si aduce avantaje inclusiv din punct de vedere al pastrarii regimului de temperatura (intre 4 si 5 OC, exceptand produsele congelate). Asta pentru ca acum totul este izolat termic, in timp ce perdelele din PVC folosite in trecut permiteau intrarea unui mic procent de aer cald. In plus, soarele batea direct peste produse atunci cand navetele erau descarcate, dar acum acestea sunt protejate cu un capac. Fiecare cutie cu mezeluri este etichetata cu toate detaliile, inclusiv cele de lot si data de expirare, iar procesul de verificare se desfasoara mult mai rapid. Pentru IKA cutiile sunt livrate pe paleti infoliati, iar in cazul livrarilor mici acestea sunt asezate direct pe palet in secventa inversa a livrarilor fara a mai fi infoliate. Testele au demarat in martie anul acesta, insa implementarea a avut loc cateva luni mai tarziu. „Am redus timpul de picking cu 5%, dar luptam sa eficientizam procesele, astfel incat procentul sa fie mai mare“, spune Anisoara Cioroba, care isi aminteste cu zambetul pe buze ca la prima ruta efectuata in ambalaje de carton timpul de picking a fost de 55 de minute, in conditiile in care in caps-uri era de maximum 15 minute.
Primul brand care publica procentele de carne pe ambalaje
Ca parte a angajamentului fata de consumatori, compania a lansat anul acesta campania „Alege produsele cu Multa Carne!” asumandu-si, in mod firesc, transparenta privind afisarea continutului de carne.
Daca anul trecut afacerile grupului detinut de familia Timis au crescut cu 20%, succesul datorandu-se, inclusiv campaniei „Eticheta Curata“, pentru anul in curs omul de afaceri Radu Timis prognozeaza o crestere similara, pentru un total al vanzarilor de circa 175 de milioane de euro, in timp ce la volum estimarile sunt pentru un plus de 10%. „In 2017, Cris-Tim a folosit peste 30.000 t de carne in prepararea mezelurilor. Tot in decursul anului trecut, peste 140 de milioane de produse Cris-Tim au ajuns pe mesele iubitorilor de carne. Mezelurile cu un continut mare de carne inseamna atat calitate si gust mai bun, cat si un aport mai mare de proteine si mai multa energie, carnea fiind o grupa importanta in piramida alimentara. La raft, consumatorii vor gasi eticheta ce semnalizeaza procentele de carne pe toate produsele celor mai iubite branduri ale companiei Cristim: Cris-Tim, Matache Macelaru’ si Salam Sasesc.“
Din Grupul Cris-Tim mai fac parte business-ul de lactate (brand Mugura), produsele ready-meal (Bunatati), business-ul de vinuri (Casa Timis) si nu in ultimul rand reteaua de magazine proprii.
