Lucrurile vor deveni foarte disruptive in curand, si-a expus parerea Sean Culey, expert in business transformation, in cadrul conferintei P3 Momentum. Managerii, si implicit companiile trebuie sa-si schimbe strategia si sa renunte la mentalitatea din era industriala. El e de parere ca robotii vor prelua joburile oamenilor, iar inteligenta artificiala (AI) incepe sa devina din ce in ce mai prezenta in vietile noastre, sa gandeasca in locul nostru, pentru ca tehnologia exista si ii ameninta chiar si pe cei mai creativi angajati.

Noile tehnologii asociate cu al „saselea val“ de inovatii creeaza „imprejurarea tripla creativ disruptiva“, explica Sean Culey. Rezultatele, considera el, pot fi vazute deja in fiecare stadiu al lantului traditional Sursa-Productie-Livrare-Vanzare. In locul acestui lant, Sean Culey intrevede un nou model de lant de aprovizionare, „PAL“, adica „Produse si servicii personalizate“, „automatizarea productiei, livrarii si planificarii“ si „Facilitati locale de productie si stocare“.
Dincolo de logistica, valul disruptiv va fi la fel de radical. Potrivit lui Sean Culey, inteligenta artificiala va suplini inteligenta umana pana la finalul acestui secol, fortand oamenii sa abordeze intr-un mod mai creativ si mai proactiv meseria.
Din perspectiva lui Sean Culey, cea mai importata intrebare pe care reprezentantii companiilor trebuie sa o aiba in vedere este „Care este de ce-ul tau?“. Care este lucrul care te defineste ca fiinta umana? Care este pasiunea ta? Ce valori ai? Si pentru corporatii este exact acelasi lucru: De ce sa existam?”
Cea mai mare provocare pentru indivizi va fi sa ramana relevanti si sa-si gaseasca menirea intr-o lume in care masinile vor prelua milioane de locuri de munca.
„Ceea ce face aceasta tehnologie este sa permita oamenilor sa actioneze fara permisiune”, a explicat Sean Culey. „Aveam oameni care considerau ca, daca se vor alatura companiei, iar acesta le va spune ce sa faca, si daca lucreaza 25 de ani, vor ajunge pana la varf. Industria se afla intr-o noua „Era de Aur“ in care inca se mai pot gasi oameni pasionati de ceea ce fac. Viitorul omenirii va fi divizat intre cei care vor deveni consumatori pasivi si cei care vor profita de aceasta oportunitate.“
In acelasi timp, companiile trebuie sa renunte la mentalitatea din era industriala, bazata pe eficienta si pe timp redus de lucru, si sa imbratiseze un viitor in care oportunitatile abunda si costurile cu forta de munca nu mai sunt factori limitativi. Masinile care dispun de capacitate de invatare vor ameninta angajatii. Se estimeaza ca, in cadrul companiilor IT, automatizarea va reduce cu 25% forta de munca.
 
Creativitatea accelereaza
Al saselea val a generat un nou mindset pentru consumator prin trecerea de la print la era digitala, iar e-commerce continua sa creasca, ba mai mult, exista consumatori care merg in magazine fizice pentru a proba produsele si apoi le comanda mai ieftin online.
„Inovatia ne schimba vietile. Primul val de inovatii a aparut in 1956, iar acum suntem intr-o decada de tranzitie catre al saselea val. Aceste puncte de tranzitie sunt perturbatoare pentru ca se consolideaza industriile si vor mai mult. Produsele au cicluri de viata mai mici“, a mai spus Sean Culey.
„Prin 1997 se spunea sa nu te intalnesti cu oameni cunoscuti pe internet si sa nu urci in masina unui necunoscut. Acum chemi pe internet un necunoscut care sa te duca undeva cu masina, cum este cazul Uber. In acest val, aspectul creativ accelereaza. Din 1980 pretul per Gb a scazut de la 349 la 0,054 de dolari, iar asta inseamna de 100.000 de ori mai multa memorie la doar 1,55% din cost.“
Digitalizarea si globalizarea au generat o crestere a ratei de difuzie de inovatie. Telefonul a avut nevoie de 75 de ani pentru a ajunge la 50 de milioane de utilizatori, radioul de 38 de ani, TV-ul de 13, iar internetul si reteaua de socializare Facebook de doar patru, respectiv trei ani si jumatate.
Pana in 2027, 75% dintre companii vor fi inlocuite de altele noi, este de parere Sean Culey.

Oportunitatile aduc si riscuri
„Organizatiile trebuie sa priveasca oportunitatea, nu doar riscul“, a mai spus Sean Culey. Analizele organizatiei trebuie sa includa si modalitatea in care se poate aduce mai multa valoare serviciilor oferite, nu doar cum se pot reduce costurile. Pe termen scurt se poate observa un castig, dar acesta nu se mentine pe termen lung. „Pentru lideri, in acelasi timp, cheia va fi sa creeze o cultura in care libertatea individuala este protejata si asumarea riscului este incurajata. Cultura conteaza enorm. Regulile pe care le stabilesti, liderii pe care ii ai si modul in care acestia controleaza populatia determina daca o tara sau o companie va avea succes. O serie de libertati au dus la Revolutia Industriala. Trebuie sa ne asiguram ca mentinem aceste libertati, ca nu folosim tehnologia pentru a le atenua.“

Cand setezi tonul, ceilalti „canta“ partitura ta
Interesanta nu este doar tehnologia in sine, ci modul in care se converteste si lucreaza impreuna cu valul valorilor. „In cadrul valului valorilor se vorbeste despre inteligenta artificiala, big data, vehicule autonome. Intrebarea nu este ce fac toate aceste entitati, ci cum lucreaza impreuna. Noi ne aflam in stadiul in care toate aceste inventii exista si avem nevoie sa le integram pentru a crea un model local mult mai personalizat al supply chain-ului“, este de parere Sean Culey. Investitiile si legislatia trebuie sa permita implementarea acestora. Tehnologia exista si trebuie transformata in realitate. Companiile de succes directioneaza bani din profit catre inovatie, dar nu cand au nevoie, ci tot timpul. „Amazon, de exemplu, nu investeste doar pentru a eficientiza supply chain-ul, ci pentru a reproiecta lantul da capo al fine, si creeaza noi platforme. Modalitatea lor de monetizare a platformelor atrage clientii si furnizorii. Cand orchestrezi toate aceste elemente, toata lumea canta in functie de tonul pe care il dai, iar asta inseamna ca setezi o tendinta pe care competitorii trebuie sa o urmeze pentru ca, daca nu mentin ritmul, sunt lasati in urma.“
Toti retailerii prezenti pe piata americana au inregistrat in ultimii zece ani scaderi masive ale cotei de piata. Mai mult, in primul trimestru al lui 2017 a avut loc o crestere de 23% a veniturilor. Amazon are o taxa de membru de 99 de dolari si are 85 de milioane de membri, si beneficiaza astfel de un chasflow imbatabil de 8,41 de miliarde de dolari fara sa vanda ceva, bani pe care ii poate investi in inovatie.
„Exista companii care se confrunta cu dificultati din cauza Amazon. Au existat voci care au estimat ca Ocado – supermarket britanic cu vanzare online – se va lupta pentru supravietuire sau chiar va vinde afacerea catre Amazon. Pe de alta parte, decizia retailerului a fost sa riposteze prin automatizare pentru a-si reinventa modelul de business“, explicat Sean Culey.
Depozitul Ocado a fost dotat cu masinarii care functioneaza pe baza unor algoritmi de calcul care controleaza 8.000 de cutii in permanenta miscare. „Este ca managementul unor probleme de trafic masiv pe care sistemul trebuie sa le rezolve in permanenta, iar Andover, furnizorul solutiei, duce aceasta automatizare la un nou nivel. Un «roi» de roboti care colaboreaza intre ei pentru a colecta produsele clientilor si pentru a le duce la punctul de picking fara ca vreun angajat sa intervina.“

Tehnologia transforma vechile industrii
Industriile nu mai folosesc forta de munca asa cum o faceau pe vremuri. O fabrica de otel din Austria produce anual 500.000 t cu doar 14 angajati, in conditiile in care o uzina de acest tip avea in trecut potentialul de a angaja mii de oameni.
„Chinezii stiu ca robotii, nu forta de munca ieftina, reprezinta viitorul. O fabrica din China a inlocuit 90% din angajati cu roboti. Productivitatea a crescut cu 250%, iar defectele au scazut cu 80%. Astfel, 600 de muncitori au fost inlocuiti cu 60 de roboti“, a mai explicat Sean Culey.
Tot in China, un depozit al unei companii de curierat a fost echipat cu 700 de roboti care sorteaza 200.000 de colete zilnic. Forta de munca umana a fost diminuata cu 70%. Armata de roboti scaneaza codurile de locatie de pe colete, apoi le transporta la destinatie cu o viteza de 3 m/secunda. Podeaua este prevazuta cu 240 de gauri unde sunt lasate coletele. Fiecare nisa reprezinta un oras sau un centru de tranzit. Fiecare cinci minute de incarcare le ofera o autonomie de patru ore. „Sunt mai ieftini, mai eficienti si au mai putine erori decat lucratorii umani. Conform statisticilor, anul trecut in China au fost livrate peste 30 de miliarde de colete cu ajutorul acestui mecanism.“