Cele 38 de companii de transport public urban au inregistrat anul trecut o cifra de afaceri cumulata de peste jumatate de miliard de euro, in crestere cu 12,5% comparativ cu 2018. In plus, si profitul net total a crescut cu 16,5%, ajungand la 9,18 milioane de euro si depasind media ultimilor 4 ani, care este de 7,77 milioane de euro. De asemenea, activele totale cumulate s-au majorat cu 18,2%, pana la 484 de milioane de euro. Ca urmare a investitiilor facute in 2019 de operatorii urbani – separat de achizitiile finantate de catre municipalitati sau prin fonduri europene – datoria cumulata a companiilor de transport public a crescut cu 10,3 milioane de euro fata de 2018. Este imbucurator faptul ca volumele de pasageri sunt in crestere, ceea ce confirma reactia pozitiva a populatiei la campaniile sustinute de innoire a flotelor de transport. Din pacate, pandemia a franat evolutia din sectorul urban, dupa ce 2020 incepuse intr-o nota de usoara crestere fata de anul anterior.
Nu mai putin de 28 de companii de transport urban au incheiat anul trecut pe profit, in timp ce 10 operatori au ramas in pierdere. Per total, situatia este mai buna decat in 2018, iar acest lucru se vede si din rezultatele financiare agregate. Astfel, cifra de afaceri totala realizata si raportata de cele 38 de companii de transport public s-a ridicat in 2019 la 511,84 de milioane de euro, in crestere cu 64,26 de milioane de euro (12,5%) comparativ cu anul anterior. 47% din total reprezinta aportul Societatii de Transport Bucuresti SA (STB), care si-a crescut incasarile cu 17%. Pe pozitia a doua intr-un top al cifrelor de afaceri realizate se situeaza CTP Cluj-Napoca, cu 33,15 de milioane de euro (+13%), urmata de STP Timisoara, cu – 22,67 de milioane de euro (+12%), RATBV – 22,54 de milioane de euro (+39%) si CTP Iasi – 20,73 de milioane de euro (+1%). Cea mai mare crestere procentuala a cifrei de afaceri in 2019 a fost inregistrata de Transurbis, din Zalau, care, cu 1,48 de milioane de euro, si-a depasit cu 146% performantele din 2018.
In topul profitabilitatii, primul loc a fost ocupat de STP Timisoara, cu 1,42 de milioane de euro, care si-a imbunatatit rezultatul din 2018 cu 28%, surclasand CT Bus, fostul lider al clasamentului. Operatorul constantean ocupa acum doar pozitia a treia, dupa ce profitul net realizat in 2019 este cu 58% sub valoarea din anul anterior. Intre cei doi transportatori – deveniti deja obisnuiti ai topului celor mai profitabile companii de transport urban – s-a interpus acum STB, cu 1.045.933 de euro, cu doar 800 de euro mai mult decat CT Bus. Cresterea procentuala realizata in 2019 de operatorul bucurestean este de 339%.
Cel de-al patrulea transportator care a realizat un profit de peste un milion de euro in 2019 este Transport Urban Sinaia, care isi mentine evolutia pozitiva din anii precedenti si care a inregistrat acum o crestere de 74%. In topul profitabilitatii urmeaza Tursib (896.900 de euro, +82%), RATBV (768.108 de euro, +113%) si RAT Craiova (508.959 de euro, +11%).
Valoarea activelor totale detinute de operatorii de transport urban este de 484 de milioane de euro, in crestere cu 88,34 de milioane de euro comparativ cu anul anterior. ªi aici ponderea cea mai mare o are STB, cu active de 207,39 de milioane de euro, adica 42,8% din total. Compania bucuresteana si-a dublat portofoliul fata de 2018. Pe pozitia a doua in topul activelor detinute se situeaza CTP Cluj, cu 67,47 milioane de euro (+5%), urmata de RATBV – 27,36 milioane de euro (+89%), Tursib – 23,80 de milioane de euro (-8%) si Oradea Transport Local – 15,38 de milioane de euro (-13%). Cea mai mare crestere procentuala a activelor, de 133%, a fost inregistrata de Serviciul Transport Voluntari, care a ajuns astfel la 5,43 de milioane de euro.
Asa cum era de asteptat, ca parte din strategia de dezvoltare si modernizare, operatorii publici s-au indatorat mai mult in 2019. Astfel, diferenta dintre datoriile si creantele cumulate s-a ridicat la 93,74 de milioane de euro, majorata cu 10,83 de milioane de euro fata de acelasi raport din 2018. Doar 5 operatori au o balanta pozitiva creante-datorii si, cu exceptia STB, firmele care conduc in topul celor mai multe active detinute se regasesc si in topul celor mai mari datornici.
Investitiile in vehicule ecologice continua la Cluj-Napoca
Proiectele de investitii derulate la Cluj-Napoca in 2019 au vizat innoirea flotei, prin achizitia de mijloace de transport noi, moderne si nepoluante, si spre atragerea publicului spre transportul in comun, prin reducerea timpilor de calatorie. De altfel, volumele de pasageri au crescut constant, ajungand de la 180 de milioane de calatori, in 2016, la peste 200 de milioane, in 2019. Aici sunt inclusi si calatorii de pe liniile metropolitane.
Asociatia Metropolitana de Transport Public Cluj a fost constituita in 2013 si la aceasta au aderat municipiul Cluj-Napoca si comunele Apahida (7 linii de transport), Baciu (5 linii), Chinteni (4 linii), Ciurila (1 linie), Feleacu (3 linii) si Floresti (6 linii). In prezent functioneaza 26 de linii metropolitane, pe care, la orele de varf, circula 60 de autobuze, dintre care aproximativ 40% sunt articulate.
In prezent, in ciuda contextului complicat determinat de pandemie, este in derulare procedura de achizitie a 24 de garnituri de tramvaie si 10 autobuze dedicate transportului scolar. De asemenea, in cadrul proiectului de extindere a retelei de troleibuze se vor achizitiona o statie de redresare si minimum 50 de troleibuze echipate cu baterii de tractiune si supercapacitori. Acestea vor functiona ca autobuzele electrice in lipsa retelei de contact, cu o autonomie de minimum 20 km. S-a renuntat totusi, temporar, la anumite proiecte, cum ar fi achizitia de autobuze tip „Cabrio” pentru transportul de calatori in scop turistic in municipiul Cluj-Napoca.
In contextul pandemiei, CTP a reorganizat parcul auto utilizat pentru a asigura distantarea sociala. Astfel, numarul de calatori a fost limitat la cel mult jumatate din capacitatea maxima de transport, au fost marcate locurile pe scaune si a fost reglementat accesul la interior: urcarea doar pe usa din fata, iar coborarea, pe celelalte usi. Se asigura ventilatia corespunzatoare si dezinfectia vehiculelor, purtarea mastii este obligatorie, iar publicul e informat in permanenta asupra regulilor ce trebuie respectate la bord, atat prin sistemul digital de monitoare, cat si in statii, prin anunturi repetate la radioul Info Trafic. In plus, pe site-ul companiei s-au promovat modalitatile de achizitionare a biletelor cu cardul/telefonul sau online, pentru a limita utilizarea banilor fizici, iar in colaborare cu Politia Locala si jandarmeria Cluj-Napoca au fost realizate actiuni comune de control al nerespectarii prevederilor legale.
Pentru scaderea cheltuielilor a fost planificat numarul minim de vehicule de pe trasee, diminuandu-se astfel costurile de exploatare cu carburantul, energia, mentenanta, dar si cu personalul de bord. Datorita reducerii temporare a activitatii s-a impus somajul tehnic pentru unii salariati. Intrucat bugetul pe 2020 a fost elaborat in ianuarie-februarie 2020, inainte de pandemie, cel mai probabil in octombrie se va face o analiza si, daca situatia o va cere, se va lucra la un buget rectificat.
Primul sistem de ticketing EMV Transit, implementat la Brasov
RATBV a finalizat in 2019 integrarea in flota a 105 autobuze Menarinibus Euro 6, foarte importanta in contextul dezvoltarii transportului in zona metropolitana Brasov, care cuprinde 9 localitati, in urma celor 3 etape de extindere derulate anul trecut. Alte extinderi sunt prevazute pentru 2020.
La ora actuala, RATBV opereaza un parc auto de 180 de vehicule, cele mai vechi autobuze fiind scoase din uz odata cu venirea Menarinibus. In afara de acestea din urma, transportatorul brasovean mai detine 27 de troleibuze Solaris hibrid articulate, receptionate anul acesta, plus 12 autobuze electrice SOR din cele 60 contractate (livrarea se va finaliza in iulie 2021). Zona metropolitana e deservita deocamdata cu autobuze diesel BMC Procity, din flota veche. „Fondurile pentru achizitia autobuzelor noi au fost asigurate de Primaria Brasov si, de aceea, vehiculele sunt folosite doar in interiorul orasului. Pe masura ce vor fi receptionate toate autobuzele electrice – si mai este in curs de derulare o licitatie pentru 25 de troleibuze – vehiculele diesel vor fi scoase partial de pe traseele urbane si introduse la metropolitan. Practic, 75% din transportul urban din Brasov va fi asigurat, pana la finele anului viitor, de flota electrica”, a declarat George Cornea, director general RATBV.
Operatorul brasovean a primit aprobare si pentru construirea unui garaj dedicat autobuzelor electrice, care sa permita incarcarea bateriilor in conditii optime de temperatura pe timpul iernii. Valoarea proiectului este estimata la 16 milioane de euro. Constructia se va intinde pe 33.000 m2, iar lucrarile vor incepe in primavara anului viitor.
Toate vehiculele nou intrate in flota au fost integrate in sistemul de informare inteligenta a pasagerilor, disponibil inca din 2016, care are 104 camere de filmat montate in statii si 70 de panouri de informare a timpilor de sosire ai autobuzelor.
Pentru achizitionarea biletelor de calatorie se pot folosi sistemul MyFare sau aplicatia 24 Pay, iar din septembrie a devenit functional si sistemul EMV Transit (unic in Europa de Est), acceptat de MasterCard si Visa. Plata cu cardul bancar se va putea face in continuare pe validatoarele actuale, insa noutatea o reprezinza agregarea tranzactiilor. Astfel, daca un calator efectueaza mai multe calatorii pe zi si, implicit, mai multe plati, la finalul zilei se calculeaza cel mai avantajos tarif, spre exemplu, abonamentul de o zi, si se elibereaza automat diferenta de bani platita suplimentar. In zona metropolitana sistemul de tarifare este destul de complex, intrucat sunt linii diferite ca distanta, unele foarte scurte si altele lungi. Astfel, pretul biletelor este diferentiat si exista si tarife (medii) care acopera utilizarea mai multor trasee. Primul inel de localitati din jurul Brasovului are specific urban, astfel ca aici se pastreaza acelasi pret al calatoriei ca in oras, de 2,5 lei.
Reorganizarea schemei de personal, cu focus pe angajarea de soferi
RATBV s-a remarcat in 2019 nu doar prin cresterea cifrei de afaceri, ci si a profitului. Acest lucru se datoreaza schimbarilor facute in organizarea companiei, a explicat George Cornea. „Desi numarul de angajati s-a mentinut relativ constant, in 2018 si 2019 am desfiintat anumite posturi – ca urmare si a pensionarii mai multor angajati – iar in loc am suplimentat numarul de soferi, adica personalul productiv. Pe langa cresterile salariale, determinate si de contextul legislativ national, am promovat intens beneficiile angajarii la RATBV, asigurate prin contractele colective de munca, inclusiv prin colantarea a 12 autobuze cu oferte dedicate. Astfel, daca in 2017 aveam 268 de soferi, dintr-un total de 840 de angajati, acum sunt 420 de soferi la 850 de oameni”.
Foarte important este si personalul din service, care, in aceasta perioada, in care multe vehicule se afla in garantie, a facut numeroase cursuri de instruire cu privire la noua tehnologie, pentru a se pregati pentru preluarea post-garantie. RATBV are o colaborare cu Liceul de Transporturi din Brasov, unde sustine doua clase, iar anul acesta au si fost angajati doi elevi. Adevarat, exista riscul ca angajatii odata instruiti sa fie tentati sa plece in strainatate pe bani mai multi, insa, in final, foarte multi se intorc, a explicat directorul RATBV.
Pe perioada celor doua luni de stare de urgenta numarul calatorilor a scazut cu 70%. In prezent, fluxul de pasageri, desi creste de la o luna la alta, este inca sub valorile din 2019, cu 25%. Pentru o eficienta cat mai buna in operare, importanta in special in momente mai dificile, cum este cel de fata, este esentiala optimizarea traseelor si a capacitatilor de transport. RATBV a comandat un studiu de mobilitate care sa evidentieze tocmai aceste lucruri, pentru a putea face ajustarile care se impun. Nu este exclusa demararea, pe exercitiul financiar urmator, a unui proiect de achizitie de autobuze sau troleibuze dublu-articulate, care sunt foarte usor de condus, in ciuda lungimii impresionante, si pot inlocui cu succes doua autobuze conventionale. In plus, vehiculele pot fi echipate cu sisteme de asistenta pentru soferi, extrem de utile in exploatarea urbana. De altfel, 20 dintre autobuzele electrice SOR care vor ajunge la Brasov au fost comandate deja cu sisteme de asistenta. Pe lista de achizitii viitoare se numara si 10 midibuze electrice, pentru centrul istoric. Altfel, pe toate traseele se va merge in continuare cu autobuze de capacitate mare, deoarece, potrivit analizelor facute, nu este rentabila cumpararea unor vehicule special pentru alternarea capacitatilor de transport pe parcursul zilei, intrucat investitia in sine si logistica suplimentara aferenta nu se amortizeaza din diferenta obtinuta din costul de exploatare.
Modernizarea parcului auto contribuie la cresterea volumului de calatori
Flota Tursib s-a innoit cu 55 de autobuze noi, cumparate de operatorul sibian in 2018 si puse in circulatie la inceputul lui 2019. De asemenea, anul trecut au mai fost receptionate 10 autobuze achizitionate din fondurile Primariei Sibiu. Tursib a echipat tot parcul cu aparate contactless de achizitionare a titlurilor de calatorie (BCR) si a extins contractul pentru aplicatia 24 Pay si pentru autobuzele noi. In plus, a fost implementata aplicatia mobila Tur Sibiu, care ofera informatii utile calatorilor, iar in colaborare cu Continental si Orange autobuzele au fost dotate cu Wi-fi gratuit.
Datorita innoirii flotei si a masurilor de management, prin care s-a rezolvat problema deficitului de soferi, s-a putut extinde planul de transport, prin infiintarea unui traseu nou si prelungirea altor 5 trasee in cartierele nou construite in Sibiu.
Tursib executa exclusiv trasee urbane si percepe, inca din 2009, un tarif unic pe toate liniile: 2 lei per calatorie. Pretul unui abonament lunar pentru toate traseele este de 65 de lei.
Numarul de pasageri transportati a crescut constant in ultimii ani, de la 37,83 de milioane de calatori in 2017 la 39,35 de milioane in 2019. De altfel, pentru a atrage pasagerii spre transportul in comun se intocmesc anual planuri de marketing si comunicare, unele desfasurate in colaborare si cu alte institutii locale. „Un factor important in cresterea cifrei de afaceri si implicit a numarului de calatori il constituie respectarea stricta a orarului de circulatie, precum si solutionarea rapida a tuturor reclamatiilor si sesizarilor primite de la pasageri”, a declarat conducerea Tursib.
Efectele pandemiei s-au facut insa simtite, astfel ca, dupa o crestere cu 1,3% a numarului de calatori in trimestrul intai din 2020, per total in prima jumatate a anului volumele transportate reprezinta doar 87% comparativ cu primul semestru din 2019. Incepand cu iunie s-a vazut o redresare a situatiei si, ulterior, o usoara crestere, chiar daca nu s-au atins vanzarile din 2019. Cea mai mare provocare acum este mentinerea cifrei de afaceri si acoperirea tuturor cheltuielilor necesare pentru a asigura conditii sigure de transport.
Investitii in autobuze electrice si pe gaz
Primaria Sibiu are in derulare mai multe proiecte de investitii care presupun, printre altele, achizitionarea a 9 autobuze electrice, cu care se vor executa doua trasee exclusiv electrice, plus 5 minibuze electrice, in vederea infiintarii unui traseu nou, in centrul istoric. De asemenea, municipalitatea a obtinut o finantare din fonduri europene pentru 40 de autobuze pe gaz natural comprimat. Se mai doreste achizitionarea unui sistem de e-ticketing, ce presupune implementarea unui sistem integrat pentru achizitia tichetelor si abonamentelor, cu plata direct la bord, cu cardul, sau la cele 30 de automate din statii.
Se are in plan realizarea unei aplicatii mobile, care sa ofere informatii despre timpii de sosire in statii, sa permita configurarea rutelor si posibilitatea achizitionarii electronice a biletelor si abonamentelor. Obiectivul principal este cresterea calitatii si atractivitatii transportului public, dar si cresterea frecventei pe liniile prioritare, cu volum mare de pasageri, plus infiintarea de trasee noi.
In contextul pandemiei, Tursib a dispus igienizarea si dezinfectarea zilnica a vehiculelor. Echipele de curatenie – proprii si externe – lucreaza atat pe timpul noptii, cat si ziua, atunci cand masinile se intorc in autobaza, iar soferii si echipele de control au manusi, masti de protectie, viziere si solutii de dezinfectare. La fel ca in alte orase, accesul la bord este bine reglementat si controlat. De asemenea, s-au luat masuri de siguranta si pentru desfasurarea activitatii in interiorul companiei. Toate acestea au necesitat investitii suplimentare, care nu au fost luate in calculul bugetar si care au crescut ca atare costurile de exploatare.
Iasiul mizeaza pe tramvaie
Cele mai importante proiecte de investitii din Iasi in 2019 au vizat reabilitarea infrastructurii de tramvai si achizitia de vagoane noi. In acest scop au fost accesate fonduri europene prin Programul Operational Regional (POR) 2014-2020 si, in cadrul a 3 proiecte diferite, s-a obtinut finantarea modernizarii caii de rulare pe mai multe tronsoane insumand 13 km. Valoarea proiectelor este de peste 281,5 milioane de lei si include si achizitionarea, in total, a 16 tramvaie cu podea joasa, avand lungimea de 30 m. O parte dintre lucrarile de infrastructura au inceput in 2019, iar altele au fost demarate in 2020. De asemenea, au fost finalizate in paralel si procedurile de achizitie pentru cele 16 tramvaie, castigatorul fiind producatorul turc Bozankaya. In noiembrie 2019 au fost semnate contractele de furnizare pentru doua loturi – de 7 si 5 tramvaie – iar pentru lotul 3, de 4 unitati, s-a aplicat clauza suspensiva conditionata de asigurarea finantarii. Imediat dupa incheierea – anul acesta – a ultimului contract de finantare prin POR 2014-2020 s-a semnat si achizitia tramvaielor.
Tot in 2019, prin proiectul de „Reinnoire a materialului rulant pentru transport urban”, initiat de Ministerul Dezvoltarii, s-au derulat procedurile de achizitie pentru 44 de autobuze electrice (20 de 12 m lungime si 24 de 10 m, exploatate in conditii de deal), cu 13 statii de incarcare rapida aferente, plus achizitia altor 16 tramvaie cu podea joasa, de 30 m. Anul acesta s-a semnat contractul de furnizare pentru tramvaie cu producatorul polonez Pesa. In ceea ce priveste autobuzele electrice, procedura pentru lotul de 10 m a fost anulata pe motiv de neconformitate tehnica, si s-a impus refacerea caietului de sarcini, iar evaluarea tehnica a ofertelor depuse pentru lotul de autobuze de 12 m a fost amanata pentru finalul lui 2020.
Pe baza unui grant primit de Municipiul Iasi de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost intocmit un studiu de oportunitate privind amenajarea unui depou nou, ce a inclus ca masura complementara modernizarea depoului Dacia. Anul acesta s-au demarat procedurile de intocmire a studiului de fezabilitate.
Dupa dotarea tuturor mijloacelor de transport public cu GPS, CTP Iasi a lansat un serviciu de tip „open-data”, prin care a pus gratuit informatiile la dispozitia dezvoltatorilor de aplicatii – Moovit, Google, dar si furnizori locali (Tranzy sau HereItIs). In acelasi timp, in 2019 au fost modernizate cu copertine si banci 18 statii de imbarcare din oras, dupa ce, in anul precedent, fusesera modernizate 279. Amenajarea altor statii de tramvai si de autobuz este prevazuta pentru acest an.
Comunicarea cu pasagerii, foarte importanta
Comunicarea permanenta cu pasagerii, in special pe retelele sociale, este foarte importanta si are si o latura neconventionala, care consta in interactiunea directa cu multi utilizatori. Aceasta abordare a crescut gradul de satisfactie in randul iesenilor, iar multe dintre evaluarile pozitive pe pagina de Facebook a CTP se refera la comunicarea online, la calitatea serviciilor oferite, conduita participantilor in trafic, modificarile sistemului tarifar etc.
In Iasi functioneaza doua zone tarifare: zona 1, aferenta municipiului Iasi, si zona 2, aferenta ariei metropolitane. Pretul biletului pentru o calatorie in interiorul uneia dintre cele doua zone tarifare este de 2,5 lei, iar pentru tranzitarea dintr-o zona in alta, 3,5 lei. Biletele si abonamentele se pot achizitiona prin aplicatii electronice sau direct de la bordul vehiculelor, cu ajutorul POS-urilor. La sfarsitul lui 2019 s-a inceput montarea automatelor de bilete Epin (80 pana in prezent) de la care se pot achizitiona bilete si abonamente pentru una sau doua zone. In iunie 2020 a fost semnat contractul de finantare (prin POR 2014-2020) pentru introducerea sistemului de e-ticketing, pentru cresterea mobilitatii in zona metropolitana. Valoarea proiectului este de circa 2,6 milioane de euro.
Pentru a face transportul urban cat mai atractiv, CTP Iasi a derulat in 2019 mai multe actiuni tematice, printre care: „Tramvaiul literaturii”, „Tramvaiul Dragobete”, „Tramvaiul Unirii”, deschiderea spre vizitare a sectorului Autobuze/Troleibuze din cadrul Muzeului Transportului Public Iasi, actiuni speciale pentru copii de Paste si de Craciun („Tramvaiul lui Iepurila” si „Tramvaiul lui Mos Craciun”), oferirea de transport gratuit in „Ziua mondiala fara masini” sau cu ocazia „Sarbatorilor Iasului”, cu vagonul de epoca etc.
In urma investitiilor in flota si in sisteme alternative de plata, dar si a campaniilor de promovare, volumul de pasageri transportati a crescut in 2019 la 80,8 milioane, cu aproximativ 700.000 de calatori mai mult decit in anul precedent. Impactul starii de urgenta a fost insa foarte mare, numarul de pasageri scazand cu 30% in martie si cu 90% in aprilie. Din mai se poate observa o crestere a volumelor, pana la circa 50-60% din valorile raportate in ianuarie-februarie 2020. Pentru acest an se preconizeaza o reducere a profitului si a cifrei de afaceri cu pana la 50%, din cauza scaderii incasarilor. O alta problema reclamata de conducerea CTP Iasi este lipsa soferilor, dar si a personalului din service, ca urmare a atingerii varstei de pensionare pentru mai multi angajati, corelat cu lipsa de interes a tinerilor pentru acest domeniu.
