Transportul feroviar de călători rămâne o gaură neagră pentru economia națională, înghițind anual subvenții de miliarde de lei, pentru operarea unor trenuri învechite și ineficiente și pentru plata unor salarii cu mult mai mari decât media pe țară, care numai pe criterii de performanță profesională nu sunt acordate. Prin comparație, transportul rutier de călători este lăsat în voia sorții, iar operatorii de pe cursele regulate nu doar că nu primesc compensații, dar mai și creditează transportul categoriilor sociale ce beneficiază de gratuități, plățile sumelor aferente întârziind cu lunile.
Transportul feroviar de călători a beneficiat în 2020 de cea mai mare valoare totală a compensației, respectiv de peste 1,52 de miliarde de lei, potrivit unui studiu comparativ pe ultimii 5 ani, prezentat de președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, Gigi Gavrilă, în cadrul Conferinței de Material Rulat, organizate de Club Feroviar.
Cea mai mare cotă din suma totală a revenit operatorului de stat SNTFC CFR Călători, care a primit nu mai puțin de 1,19 miliarde de lei. Restul banilor au fost împărțiți în ordine de către operatorii privați Regio Călători, Transferoviar Călători, Interregional Călători, Astra Trans Carpatic și Softrans.
Prin comparație, transportul rutier de călători, care a fost supus acelorași restricții în perioada pandemiei, a stat cu vehiculele trase pe dreapta și a trimis angajați în șomaj, nu a primit niciun fel de compensații. Doar câteva facilități, de care operatorii privați au beneficiat mai mult sau mai puțin, după caz.
În ceea ce privește facilitățile de călătorie acordate, începând cu 2018 s-a înregistrat o creștere accentuată a valorii acestora, ca urmare a introducerii – în 2017 – a gratuității pentru călătoriile studenților pe calea ferată. Apogeul a fost atins în 2019, când totalul facilităților acordate a depășit 535 de milioane de lei, pentru a scădea în 2020 până la 334 de milioane de lei, în contextul eliminării de către Guvern a gratuității studenților, dar și din cauza restricțiilor de călătorie generate de pandemie. Și în acest caz, cea mai mare sumă, de peste 315 de milioane de lei, a fost primită anul trecut tot de CFR Călători.
Potrivit studiului Autorității pentru Reformă Feroviară, în perioada 2016-2020 au scăzut atât numărul de trenuri operate, cât și indicatorul tren-km. În cazul primului indicator s-a constatat scăderea cotei de piață a operatorului național, de la 72,64% în 2016 la 67,72% anul trecut. În total, numărul de trenuri operate a scăzut de la 563,392 la 502,585 (545,647 în 2019, an în care nu a fost pandemie).
Indicatorul tren-km a scăzut, în aceeași perioadă, de la 63,2 la 57,1 milioane de lei. Și aici se constată o scădere a cotei de piață a CFR Călători, de la 82,49% în 2016 la 77,76% în 2020.
CFR Călători, cel mai ineficient operator feroviar
Potrivit indicatorului Cost mediu/km operat în perioada 2016-2020, cea mai mare valoare – de peste 54 de lei/km – se înregistrează la nivelul CFR Călători, urmat, la mare distanță, de Softrans, cu 36,19 lei/km.
Nici la indicatorul Număr tren-km/salariat operatorul național nu stă mai bine, cu o valoare a indicatorului de 3.678 la nivelul anului trecut. Prin comparație, următorul clasat, Astra Trans Carpatic, are un indicator de 8.808. Potrivit lui Gigi Gavrilă, cel mai eficient operator feroviar de călători este din acest punct de vedere Interregional Călători, cu 15.800.
În ciuda lipsei de eficiență a CFR Călători, salariile la operatorul național sunt cele mai ridicate de pe piață. Nivelul mediu al salariului brut, de 6.307 lei, nu este însă atât de relevant, din cauza discrepanțelor foarte mari dintre angajații aparatului central și cei din conducerea regionalelor față de restul personalului.
În cazul operatorilor privați, unde numărul posturilor de conducere este mai mic, statistica este mai aproape de realitate. Chiar și așa, la transportul rutier lucrurile stau mai prost, șoferii fiind plătiți, de regulă, cu salarii mai mici decât lucrătorii din feroviar. Și asta pentru că salariul lor este susținut integral de către operatorii rutieri privați, care nu se pot întinde mai mult decât le este plapuma.
