Managementul deșeurilor reprezintă o adevărată provocare în România, având în vedere țintele ambițioase de reciclare și sancțiunile aferente în cazul nerespectării acestora. Subiectul a fost dezbătut de AHK România, în vederea facilitării schimbului de informații și tehnologii între reprezentanții companiilor românești și cele germane.
Reciclarea nu a fost, până recent, o preocupare conștientă în țara noastră și nici nu a fost taxată corespunzător, astfel încât din banii colectați să se poată investi în proceduri și tehnologii care să permită un management eficient al deșeurilor. Desigur, orice măsură de reducere a risipei contribuie la o productivitate mai bună a resursei materiale, iar o primă provocare în acest sens este modul de raportare a proceselor de producție, pentru a putea face act de management conștient, a precizat Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului.
În ciuda presiunilor care vin din toate direcțiile, este greu de impus un tarif de salubrizare sau alte taxe pentru managementul deșeurilor acolo unde până atunci nu s-a plătit nimic. „Vorbim de eficientizare, însă acolo unde investițiile sunt zero orice mică taxă nu este văzută ca un plus, ci ca o cheltuială suplimentară. De aceea trebuie pus accent și pe componenta de sănătate publică, ce trebuie intens promovată în rândul populației. De altfel, 600 de milioane de euro sunt alocați prin Programul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) pentru investiții în proiecte de colectare de deșeuri, în mediul urban și rural.”
Deșeurile oricărui proces de producție pot deveni materie primă pentru alte procese sau subprocese. În România suntem încă într-o zonă incipientă. Raul Pop apreciază că în țara noastră relația dintre autoritatea publică și mediul de afaceri nu este foarte ușoară. Bunele practici și soluțiile dezvoltate în mediul privat ar trebui să poată fi transpuse în politici publice.
Mai multe proiecte prin Fondul pentru Mediu
Finanțarea proiectelor AFM a fost până în prezent nesemnificativă, însă anul acesta a fost aprobat un proiect în valoare de un miliard de lei, sub formă de ajutor de stat.
„Este important ca AFM să facă programe pentru managementul deșeurilor, din taxa pentru economia circulară, care este o măsură fiscală de a descuraja depunerea de deșeuri. Din păcate, în momentul în care aceasta este încasată se depersonalizează, astfel că nu se poate garanta că banii respectivi vor fi folosiți pe același palier. În fiecare an se stabilesc prioritățile de investiții, iar anul acesta se vor finanța masiv proiecte legate de deșeuri.”
Programe de gestionarea deșeurilor nu au fost de câțiva ani, dar în 2021 sunt două dedicate plus un al treilea corelat cu eficiența energetică (Rabla pentru electrocasnice), a confirmat Paul Șerbănescu, din partea AFM.
Este vorba despre un program de gestionare a deșeurilor la nivelul unităților administrativ teritoriale și un program de tratare-reciclare, care se adresează operatorilor economici, bazat pe o schemă de ajutor de stat aprobată anul trecut. Ghidul ar trebui să ajungă în fază de consultare în următoarele două luni. „Nu au fost delimitate clar domeniile vizate, însă cu siguranță vor fi cele deficitare, iar bugetele sunt de câteva milioane de lei per proiect.”
În perioada următoare, o responsabilitate tot mai mare pentru reciclare va reveni și agenților economici, companii private. Cum se va monitoriza acest lucru rămâne de văzut. În Germania, spre exemplu, se oferă – în colaborare cu Institutul Fraunhofer – certificate de sustenabilitate privind reciclarea pentru diferiți clienți care solicită expres acest lucru. În cadrul certificării se detaliază modul în care compania respectivă își reduce amprenta de carbon și ce metode a implementat.
Se discută planul pentru gestionarea deșeurilor din Capitală
În această perioadă este în proces de dezbatere publică planul Municipiului București pentru gestionarea deșeurilor, corelat cu obiectivele UE privind reciclarea deșeurilor. „La nivelul Capitalei nu a existat până acum un plan clar despre circulația deșeurilor, instalațiile necesare pentru sortarea și reciclarea acestora și modul de acțiune pentru a gestiona întreaga problemă. A existat proiectul creării unui incinerator de mare capacitate, care însă se depărtează mult de obiectivele UE și nici nu mai poate fi finanțat cu fonduri europene.
Primăria Municipiului București (PMB) propune implementarea unei sortări a deșeurilor pe 5 fracții. În prezent, sortarea este în sarcina sectoarelor, care trebuie să accelereze procesul și să investească rapid în infrastructura necesară colectării selective. Pentru următoarea etapă, de sortare și tratare, planul PMB propune două asemenea instalații la nivelul Capitalei, cu linie pentru sortare și pentru tratarea mecano-biologică (de recuperare suplimentară a unei părți din material) plus o linie pentru sortarea bio-deșeurilor colectate separate, a declarat Ștefania Simion, consilier al primarului general Nicușor Dan. Pentru 2025 – cât este orizontul de timp al planului PMB – se dorește reciclarea a 35% din deșeuri și o depozitare finală de 25%, respectiv de 200.000 t/an.
În paralel, se discută – și împreună cu Ministerul Mediului – despre crearea unei structuri asociative (asociație de dezvoltare intracomunitară – ADI) cu sarcina implementării planului de management al deșeurilor, prin atragerea de finanțări prin Programul Operațional Infrastructură Mare pentru realizarea investițiilor, și se dorește ca o asemenea structură operațională să fie disponibilă din toamna acestui an.
