Deși ex-ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, le promisese transportatorilor că până la începutul lui noiembrie va fi adoptat Proiectul de lege privind anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (cunoscut pe scurt ca legea amnistiei fiscale pe diurnă), acesta a trecut de Senatul României abia în ultimele zile ale lunii. Urmează dezbaterile în Camera Deputaților. Votarea amnistiei fiscale este esențială pentru ca 200-300 de transportatori să scape de coșmarul proceselor cu ANAF sau al controalelor, care continuă ca și când inspectorii ANAF au terminat toate problemele de evaziune fiscală și au rămas setați pe închiderea firmelor de transport care acordă diurnă șoferilor. Autoritățile bulgare le dau o lecție funcționarilor servili din România dublând cuantumul diurnei nedeductibile de la 50 la 100 de euro/lună.
Pe 25 noiembrie Senatul a votat Proiectul de lege privind amnistia fiscală pe diurnă. Pe 1 decembrie ar fi trecut tacit de Senat, însă UNTRR, FORT și ATM Bucovina au dorit să introducă amendamente în proiectul inițial promovat de deputații PNL. Unul dintre amendamentele mai importante se referă la includerea „prestațiilor suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate”, alături de indemnizațiile de detașare, de delegare și indemnizația specifică detașării transnaționale. Cumva urmarea – „precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați potrivit legislației în materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în interesul serviciului” – cuprindea și clauza de mobilitate. Însă orice interpretare posibilă a legislației poate duce la abuzuri similare celor actuale din partea autorităților, astfel că amendamentul trecut de Senat este binevenit.
Un alt amendament este legat de înlăturarea sintagmei „corespunzător locului de muncă ocupat” din prevederea care stabilește că „plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se înmulțește cu numărul de zile din perioada de delegare/detașare”.
Consultantul fiscal Petrică Horga consideră înlăturarea acestei sintagme o greșeală, deoarece salariul de bază se poate interpreta ca fiind salariul minim pe economie, însă sunt firme de transport care le oferă șoferilor lor salarii de bază mai mari decât salariul minim pe economie și atunci cuantumul diurnei neimpozabile pe care ar putea să o acorde șoferilor lor ar fi mai mare. „Precizarea ca salariul de bază să fie corespunzător locului de muncă ocupat presupune ca diurna neimpozabilă să fie raportată la salariul fiecărui lucrător în parte. Dacă punem doar salariul de bază se poate interpreta că plafonul nedeductibil al diurnei va fi unic, raportat la salariul minim pe economie. Or, scopul acestei plafonări a diurnei impozabile este tocmai ca angajatorii din transporturi să crească salariul de bază al șoferilor peste minimul pe economie.”
Pe de altă parte, UNTRR argumentează că, „având în vedere faptul că textul de lege se referă la salariul de bază, acesta se aplică tuturor angajaților și nu trebuie legat de locul de muncă”. Demonstrând încă o dată cât de interpretabilă este limba română, nu se înțelege dacă amendamentul UNTRR face referire la locul de muncă drept loc unde se prestează serviciul (țara în care lucrează efectiv) sau locul de muncă ocupat ca salariu pentru postul de lucru individual.
Tocmai de aceea, după părerea specialiștilor, e nevoie de un amendament nou care să se discute în Camera Deputaților pentru a defini salariul de bază individual, astfel încât să nu existe loc de nicio interpretare, pe cât posibil, și să le permită angajatorilor să fie cât mai flexibili în raport cu plata șoferilor.
Senatul a votat amendamentele în unanimitate. Urmează Camera Deputaților.
Senatul a votat cu 121 de voturi „pentru” (niciun vot împotrivă) adoptarea propunerii legislative, „ceea ce demonstrează că Parlamentul a înțeles că stabilirea retroactivă a unor impozite pe ultimii 5 ani prin recalificarea diurnelor drept venit salarial de către funcționari ai ANAF este toxică pentru industria transportatorilor rutieri din România”, a declarat Dorin Jurjuț, vicepreședinte APTE, într-un comunicat trimis de APTE la finalul lui noiembrie.
„Această unanimitate care reprezintă voința politică a tuturor partidelor din noul arc guvernamental ne îndreptățește să credem că și în Camera Deputaților soluția va fi păstrată și chiar îmbunătățită, astfel încât să se elimine și orice discriminare față de transportatorii care au fost abuzați de ANAF sau care nu au avut capacitatea de a se apăra în instanțe contra ANAF.”
APTE a solicitat public Camerei Deputaților să elimine și caracterul vădit discriminatoriu față de cei care deja s-au judecat cu ANAF și au pierdut în instanță definitiv, ca urmare a proastei înțelegeri a legislației de către judecători fără o pregătire de specialitate legată de detașare transnațională sau transporturi.
„Avem convingerea că și acest aspect, al discriminării, va fi corectat de Camera Deputaților, pentru că legea trebuie să fie și echitabilă”, a mai declarat Dorin Jurjuț.
ANAF a pierdut două recursuri la Înalta Curte de Casație și Justiție în noiembrie
Pe 2 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul înaintat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Mureș față de Sentința Curții de Apel Târgu Mureș, prin care s-a dispus suspendarea executării deciziei de impunere emise de fisc pe seama firmei mureșene Kraft Logistic pentru sume rezultate din reîncadrarea diurnei ca venituri de natură salarială, în primă instanță reținându-se aparența existenței unei ilegalități a deciziei de impunere.
Controalele ANAF au început în iulie 2019, Sentința Curții de Apel Târgu Mureș a fost dată pe 11 ianuarie 2021, iar recursul ANAF Mureș a fost respins pe 2 noiembrie 2021. Astfel, după doi ani de controale, contestații și procese, se încheie coșmarul unei firme de transport înainte ca Parlamentul să voteze Proiectul de Lege de amnistiere a datoriilor fiscale constituite în urma controalelor ANAF pe reîncadrarea diurnei ca venit de natură salarială.
Din fericire, societatea mureșeană a avut noroc de avocați buni și de o evidență contabilă foarte aplicată pe cerințele reglementărilor în materie de detașare transnațională. Cu toate acestea, pregătirea controlului, a contestației și a fiecărui proces i-a solicitat intens atât financiar, cât și psihologic pe cei implicați, astfel că succesul este resimțit mai degrabă ca unul amar. Instrumentarea dosarului s-a realizat de către Cabinetul de Avocatura Ludușan din Târgu Mureș sub coordonarea domnilor Ludușan Florin și Mihăiță Adrian Pui.
Și, cum ANAF nu s-a mulțumit cu respingerea recursului în instanță și a inițiat procedurile de refacere a controlului fiscal la societatea din Sighișoara, a fost nevoie de încă o decizie a instanței din Târgu Mureș, care a dispus desființarea RIF-ului și neinițierea niciunui alt control fiscal pe aceeași temă, practic împiedicând ANAF să hărțuiască în continuare firma de transport după ce aceasta câștigase procesul final la Înalta Curte de Casație și Justiție.
O situație similară s-a întâmplat și în cazul firmei Vimatra, care a câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție București împotriva ANAF. Din păcate, însă, mulți transportatori nu au avut același noroc și au fost nevoiți să-și închidă firmele, nefiind capabili să-și continue activitatea cu conturile blocate.
ANAF trebuie să înceteze hărțuirea firmelor de transport
Cu proiectul de lege trecut de Senat, ANAF încă desfășoară controale de la început, reface controale și reface RIF-uri în aceeași manieră de impozitare a sumelor rezultate din reîncadrarea diurnelor ca venituri de natură salarială.
Tocmai de aceea asociațiile patronale ale transportatorilor îi solicită conducerii ANAF să ia act de votul Senatului în cazul proiectului de lege a amnistiei fiscale pe diurnă, să nu mai irosească inutil resursele Statului român și să renunțe la controalele făcute la transportatori, care oricum nu se finalizează cu succes pentru bugetul de stat.
„După ce și Camera Deputaților va adopta proiectul de lege și inclusiv până la promulgare, vom urmări materializarea consensului în ceea ce privește politica economică în domeniul transportului rutier, respectiv ca normele de aplicare să fie clare, ferme, fără loc de interpretări pe viitor din partea unor funcționari ai fiscului. Aceste abuzuri ale ANAF veneau peste probleme extrem de presante pentru a rămâne competitivi la nivelul întregii Uniuni Europene – precum prețurile la carburanți, criza șoferilor profesioniști, inflația în contextul pandemic global sau al eșecurilor de piață din România, la care au fost adăugate, din cauze exclusiv interne, perturbări majore al pieței, precum scumpirea asigurărilor RCA, nejustificată decât de magnitudinea lipsei de supraveghere reală a societăților de asigurare și rezultată în mod real dintr-o înțelegere la preț între societățile de asigurare, la fel cum au făcut și în trecut. Consiliul Concurenței trebuie să se sesizeze în privința înțelegerilor la preț pe care noi le vedem acum pe piața RCA, la fel cum a făcut și în trecut”, a declarat vicepreședintele APTE 2002, Dorin Jurjuț.
Bulgaria crește diurna neimpozabilă la maximum 100 de euro/zi
În condițiile în care statul român pune la zid industria de transport, îngenunchind-o cu controale și impozitări retroactive ale diurnelor pe ultimii 5 ani, pentru a fi pe placul Bruxelles-ului, Bulgaria alege să îi sfideze pe mai-marii Europei și pachetul lor de mobilitate și își ajută operatorii, făcându-i astfel mai competitivi la nivel comunitar.
Consiliul de miniștri din Bulgaria a adoptat prin decret majorarea cuantumului diurnei minime pentru personalul din transporturi de la 27 la 50 de euro pe zi. În aceste condiții, firmele de transport internațional vor putea acorda șoferilor o diurnă maximă neimpozabilă de 100 de euro/zi (se acceptă maximum 2 x valoarea diurnei minime, peste acest plafon fiind aplicat impozit).
Prin modificarea adoptată, Bulgaria își dorește să vină în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri național. Creșterea diurnelor va contracara efectele negative ale inflației și va asigura, în același timp, o remunerație adecvată pentru lucrătorii din sectorul auto.
Proiectul de decret a fost discutat și adoptat și în cadrul Consiliului Național pentru Cooperare Tripartită în conformitate cu prevederile Codului Muncii.
