Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a reluat procedura pentru achiziţionarea a 100 de autobuze electrice – planificată iniţial pentru 2020 – însă, de data aceasta, a eliminat în mod indirect din schemă mai mulţi constructori consacrați de autobuze. Aceasta este concluzia la care ar putea ajunge oricine analizează modificările aduse caietului de sarcini publicat de către beneficiar în decembrie 2021, chiar în prag de sărbători, prin care se solicită, printre altele, dotarea obligatorie a vehiculelor atât cu acumulatori, cât şi cu supracapacitori. 

Potrivit specialiştilor în energie electrică, deşi supracapacitorii pot stoca mai multă energie în primele momente ale frânării (motiv pentru care sunt şi foarte utili în cazul autobuzelor hibride, care folosesc drept principală sursă de energie motorul termic), pentru autobuzele electrice soluția este inutilă, deoarece bateriile de înaltă performanţă care le echipează îndeplinesc deja foarte bine această sarcină. Mai mult, instalarea altor depozite suplimentare de stocare a energiei nu face decât să crească masa proprie a autobuzelor şi, implicit, consumul.

Acesta este şi motivul pentru care cei mai mulţi producătorilor europeni de autobuze electrice au renunțat la supracapacitori și oferă exclusiv sistemul mai eficient, cu acumulatori de înaltă performanţă. Dar ce este evident pentru constructorii consacrați se pare că nu este la fel de clar pentru specialiştii PMB. Astfel, în ciuda solicitărilor oficiale transmise de mai mulţi producători europeni interesaţi să participe la licitaţia pentru Bucureşti, prin care se cere eliminarea din caietul de sarcini a obligativităţii echipării autobuzelor cu supracapacitori, autoritatea contractantă se încăpățânează să o păstreze. 

Motivele pentru care PMB refuză să accepte eliminarea supracapacitorilor din caietul de sarcini sau să îi treacă ca dotare opţională nu sunt clare. Şi deşi am solicitat în scris mai multe lămuriri tehnice care să justifice importanţa menţinerii supracapacitorilor în caietul de sarcini – eventual cu date concrete privind beneficiile adus de aceştia în consumul de energie – nu le-am primit, pe motiv că nu pot fi divulgate asemenea informaţii înainte de depunerea ofertelor.

Cert este însă că se limitează drastic numărul potenţialilor ofertanţi. Simpla excludere (în mod voit sau din neglijenţă) a unui număr mare de participanţi de la o licitaţie pe fonduri europene ar putea atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene, sub formă de corecţii financiare, care în final vor trebui plătite din veniturile proprii, respectiv din bugetul local al Capitalei. Şi, atenţie, astfel de corecţii au fost aplicate deja unor autorităţi contractante din România, pe motiv de restricţionare a concurenţei prin cerinţele impuse în caietele de sarcini, care favorizau (mai puţin clar decât acum) anumiţi ofertanţi.