Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF atrage atenția că intensitatea inflației va afecta în special companiile mici și mijlocii atât pe canalul creșterii costurilor de producție, cât și pe cel al scumpirii creditării. În plus, există un pericol real ca inflația să impulsioneze creșterile salariale, ceea ce poate crea o spirală inflaționistă și șomaj.
„Inflația lunii martie a urcat la 10,5%, fapt ce confirmă îngrijorările analiștilor și descrie scăderea puterii de cumpărare a populației în ultimul an. Îngrijorătoare este și prognoza Băncii Mondiale, care estimează o inflație de 9,8% în acest an și de 5,3% în anul viitor. Estimarea sugerează o mărire a dobânzilor de politică monetară pentru a tempera inflația. Impactul inflației asupra afacerilor mici și mijlocii este însă mai mare decât o sugerează cifrele estimărilor oficiale. Firmele producătoare și prestatoare de servicii sunt nevoite fie să mărească prețurile și tarifele, pentru a rezista în fața creșterii costurilor de operare, fie să se împrumute de la bănci pentru a rezista în piață. Atragem atenția că afacerile mici și mijlocii nu au aceeași putere a marilor companii care-și pot permite, pe termen lung, o majorare de preț”, spune Cristina Chiriac, președinta CONAF.
Antreprenorii sunt îngrijorați și de perspectiva scumpirii creditării, ca urmare a unor majorări viitoare ale dobânzilor de politică monetară ale băncii centrale. Să nu uităm că încă înainte de declanșarea invaziei Ucrainei de către Rusia, mediul de afaceri se confrunta cu o deteriorare a capacității de rezistență în piață, din cauza scumpirii masive a energiei. Multe companii mici și mijlocii nu și-au revenit complet în urma efectelor negative ale pandemiei de COVID-19, când măsurile de izolare au afectat mai ales afacerile din servicii și comerț. Și nu trebuie ignorat pericolul că efectul pozitiv al ridicării măsurilor de izolare să fie anulat de șocul negativ al creșterii prețurilor și de intensificarea incertitudinilor.
În ciuda faptului că piața muncii rămâne relativ solidă, în unele domenii se constată o lipsă deja cronică de personal, inflația punând o presiune și asupra creșterii salariilor. Astfel, apare o deteriorare a încrederii consumatorilor, iar ca atare, ne așteptăm la un impact negativ asupra cheltuielilor de consum. Deși nu observăm deocamdată un impact dramatic, așteptăm datele primului trimestru, pentru a putea evalua tendințele. „Înțelegem dorința autorităților de a asigura un nivel sustenabil de venituri pentru ca populația să facă față creșterii prețurilor și mai ales, majorării tarifelor la energie, însă nu putem să nu remarcăm că o mărire susținută a salariului minim va crea probleme mari firmelor mici și mijlocii. O posibilă majorare cu 200 de lei a salariului minim, care vine după ce acesta a fost deja mărit cu 10,9% în octombrie, ridică efortul total la 19,56% față de nivelul salariului minim brut din 2021. Cu alte cuvinte, costurile companiilor mici, care au angajați plătiți cu salariul minim, vor crește, față de octombrie, cu aproape 20%. De la acest nivel destul de mare, de creștere a salariului minim din nou în mai puțin de un an, putem asista la intrarea într-o spirală inflaționistă. Pentru companiile mici și mijlocii va fi nevoie de un efort financiar consistent. El ar putea fi gestionat fie prin mărirea prețurilor produselor și serviciilor oferite, ceea ce impulsionează inflația, fie prin reducerea numărului de angajați, ceea ce crește numărul șomerilor și cheltuiala statului cu șomajul. De aceea, dorim ca toate măsurile, care au logica lor socială, pe care o înțelegem, să fie agreate cu mediul de afaceri și să lucrăm, împreună, pe scenarii privind efectele”, a mai spus Chiriac.
