Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a decis in „cazul Koelzsch“ ca statul in care angajatul isi desfasoara munca este cel care stabileste legislatia caruia acesta trebuie sa i se supuna.
Problema a aparut in 2002, dupa ce domnul Koelzsch, domiciliat in Germania, a reclamat faptul ca a fost concediat de compania de transport din Luxemburg pentru care lucrase, dupa trei ani de activitate. Acesta a cerut compensatii pe motiv de tratament incorect, in baza conventiei de la Roma. Procesul a fost trimis de Curtea de Apel din Luxemburg catre CEJ, pentru a decide carei legislatii i se supune un angajat care isi desfasoara munca in mai multe state, dar se intoarce periodic in statul de rezidenta.
„Cazul Koelzsch“ este relevant in interpretarea contractelor de munca la transportul international, pentru ca soferii est-europeni care isi desfasoara munca in UE 15 ar trebui sa beneficieze de conditiile de angajare, remunerare etc. din statele respective, si nu din statele lor de rezidenta.
Salariul brut lunar – care este referinta pentru calculul contributiilor sociale si al pensiilor – pentru un sofer estic care lucreaza in UE 15 variaza intre 250 si 400 de euro, la care se adauga diurna de 40-45 de euro/zi. Se ajunge astfel la un venit mediu de 1.500 de euro/luna. Diurna nu se impoziteaza insa si nu este luata in calcul la asigurari de sanatate, pensii si contributii sociale.
Potrivit ETF (Federatia Europeana a soferilor), desi circa 95% dintre soferi au stipulat in contractele de munca plata concediului, in realitate nu sunt platiti pentru zilele libere. Este de regula cazul soferilor care lucreaza sub schema 3-12 saptamani alternativ cu 1-3 saptamani libere. Nu in ultimul rand, multi dintre conducatorii auto sunt obligati sa achite eventualele amenzi pe care le-ar putea lua pentru nerespectarea timpilor de condus si de odihna.
Agentii economici din UE 15 incheie contracte pe filialele infiintate in Europa de Est, iar acestea din urma angajeaza soferii cu costuri reduse. Ei traiesc si se odihnesc acolo unde isi desfasoara activitatea, respectiv la bordul vehiculelor, in depozit sau in alte locuri improvizate. Nu isi permit sa stea la hotel, stau in tarile vestice pana la maximum trei luni inainte de a se intoarce acasa si, intrucat nu sunt rezidenti, nu beneficiaza de nicio schema de ajutor social sau de sanatate.
