“Transportul de mărfuri are nevoie de alternative pe malul stâng al Rinului – trebuie să acționăm acum!” Finalizarea căii ferate de pe valea Rinului între Karlsruhe și Basel nu este prevăzută înainte de 2040-2045. Până atunci trebuie puse în aplicare soluții alternative viabile.
Extinderea convenită prin contract a căii ferate din Valea Rinului progresează lent. Modernizarea la un trafic pe patru benzi, o lungime a trenurilor de 740 m și o greutate a trenurilor de 2.000 de tone este menită să crească semnificativ capacitatea și performanța liniei.
Industria feroviară elvețiană salută în mod expres modernizarea infrastructurii și se așteaptă ca aceasta să fie implementată rapid, deoarece va contribui în mod decisiv la realizarea obiectivelor privind transferul modal și clima.
Pe de altă parte, blocajele actuale de capacitate se agravează în mod vizibil și reprezintă o constantă îngrijorătoare. Șantierele de construcții, întreruperile tehnice și rutele de deviere insuficiente exercită o presiune atât de mare asupra operațiunilor, încât operațiunile regulate de transport de mărfuri aproape că nu mai sunt posibile, așa cum s-a evidențiat recent și în cadrul evenimentului “5 ani de la accidentul de la Rastatt: încă nu s-a învățat nimic?”. Acest lucru are consecințe grave asupra ofertei și a transferului modal. Deja astăzi, expeditorii manifestă tendința de a se întoarce la transportul rutier, în special pentru mărfurile sensibile la timp.
Prin urmare, industria feroviară elvețiană solicită măsuri specifice pentru a proteja capacitatea și a stabiliza operațiunile. Accentul se pune în principal pe linia de cale ferată de pe malul stâng al Rinului, prin Franța. Datorită traseului plat și a presupozițiilor bune în ceea ce privește profilul său, aceasta reprezintă o completare și o alternativă ideală la calea ferată din Valea Rinului, pe malul drept, prin Germania.
În timpul închiderii Rastatt în 2017, devenise deja clar că linia alsaciană poate fi utilizată pentru profilul P400, datorită codificării rapide a secțiunii nordice Lauterbourg-Strasbourg și a inspecției tehnice a secțiunii sudice Strasbourg-Basel. De asemenea, modernizarea liniei „Gäubahn” între Stuttgart și Singen contribuie la decongestionarea traficului.
Măsura nr. 1 – Modernizarea rapidă a liniei Wörth-Lauterbourg-Strasbourg
Modernizarea axei nord-sud de pe malul stâng al Rinului este în prezent una dintre cele mai importante condiții prealabile pentru utilizarea stabilă a NRLA și pentru continuarea transferului traficului transalpin de marfă în așteptarea modernizării complete a rutei de pe malul drept al Rinului.
Prin moțiunea 20.3003 privind încheierea unui tratat internațional pentru extinderea liniei de pe malul stâng al Rinului și prin moțiunea 22.3000 privind finanțarea electrificării liniei Wörth-Strasbourg, Parlamentul elvețian a deschis calea pentru participarea activă a Elveției la extinderea coridorului nord-sud și pe partea franceză. Astfel, se va crea o rută de deviere paralelă care va pune capăt haosului de construcție și va asigura atât traficul de tranzit, cât și cel de import/export, ceea ce este important pentru economia elvețiană.
Autoritățile elvețiene ar trebui acum să continue negocierile cu țările vecine pentru a realiza cât mai curând posibil electrificarea și modernizarea liniei Wörth-Strasbourg ca rută alternativă. Cu o finanțare relativ mică, în câțiva ani se poate obține o capacitate suplimentară de 60 de trenuri de marfă pe zi.
Măsura nr. 2 – Facilitarea accesului la rutele de deviere prin Franța
Pe calea ferată de pe valea Rinului sunt planificate în continuare lucrări de construcție de amploare, de exemplu în vara anului 2024, cu o închidere totală de patru săptămâni. Ruta de deviere pe malul stâng al Rinului prin Franța este practicabilă, dar numai cu un efort operațional disproporționat de mare și numai pentru un număr mic de trenuri pe zi. Pentru a evita o nouă criză de capacitate, trebuie facilitat accesul la rutele de deviere.
Ar trebui găsite soluții temporare pentru ca mecanicii de locomotivă vorbitori de limbă germană să poată călători prin Franța, de exemplu prin instituirea unei comunicări germano-franceze cu ajutorul aplicațiilor lingvistice sau a personalului bilingv din centrele de control al infrastructurii. De asemenea, ar trebui simplificate temporar procedurile de obținere a cunoștințelor de linie necesare.
O gestionare coordonată la nivel internațional a trasei feroviare pe malul stâng al Rinului este, de asemenea, de o importanță centrală. Administratorii de infrastructură implicați din Germania, Franța și Elveția ar trebui să întocmească un catalog comun de trasee continue, pentru a permite cât mai multor trenuri de marfă să treacă prin acest punct de blocaj într-un mod stabil și fluid. Capacitatea poate fi deja crescută considerabil prin simpla eliminare a restricțiilor privind traficul feroviar de noapte.
Măsura nr. 3 – Renovarea coridorului Germania: mai întâi asigurați devierile, apoi construiți
Traficul feroviar de marfă se desfășoară fără întrerupere pe principalele rute internaționale. Prin urmare, înainte de închiderea liniilor, administratorii de infrastructură trebuie să se asigure că nu există șantiere deschise, că instalațiile nu prezintă probleme și că echipamentele necesare (linie aeriană, lungime de tren, spații de depozitare etc.) sunt disponibile pentru toate trenurile care utilizează rutele alternative.
Este în interesul Elveției ca reînnoirea generală a coridoarelor feroviare congestionate, așa cum a fost anunțată în Germania, să includă de la bun început concepte eficiente de ocolire. Înainte de reînnoirea completă a rutelor de ocolire, acestea trebuie adaptate la cerințele operaționale și de infrastructură.
Măsura nr. 4 – Administratorii de infrastructură ai coridorului Rin-Alpin la o singură masă
Provocările din domeniul transportului de mărfuri pe coridorul Rin-Alpin pot fi stăpânite doar prin cooperare internațională. Următorii ani de activitate intensă de construcție sunt cruciali pentru a nu periclita succesul obținut de transferul modal. Propunem înființarea unui organism internațional de lucru al administratorilor de infrastructură ai coridorului, cu implicarea ministerelor transporturilor. Scopul este o coordonare activă a cerințelor de extindere a infrastructurii, pe de o parte, și o ofertă de transport comercializabilă, pe de altă parte. În calitate de țară centrală de tranzit în coridorul Rin-Alpin, Elveția este predestinată să joace un rol motor în punerea în aplicare a măsurilor menționate anterior. În acest fel, ne vom asigura împreună că NRLA răspunde așteptărilor și că trecerea de la transportul rutier la cel feroviar poate progresa continuu.
